ANPC, o trista istorie

In singura tara din UE in care nu exista legea falimentului personal, institutia care ar trebui sa se ocupe de protectia consumatorilor de servicii financiare, Autoritatea Nationala de Protectie a Consumatorilor (ANPC), nu numai ca nu o face, dar actioneaza uneori chiar impotriva intereselor acestora.

Consideram ca ANPC are toate parghiile legislative necesare pentru a stopa practicile abuzive si ilicite ale bancilor, insa acest lucru nu se intampla decat sporadic, astfel incat situatia imprumutatilor continua sa se agraveze de la o zi la alta. Mai mult, din anumite actiuni ale ANPC desfasurate pe parcursul ultimilor ani, putem trage concluzia ca aceasta institutie a intervenit, in multe cazuri, in favoarea bancilor si in detrimentul clientilor.

1. ANPC (Autoritatea Nationala de Protectie a Consumatorilor) a actionat impotriva intereselor consumatorilor la momentul implementarii OUG 50/2010, transpunerea Directivei Europene 48/2008/CE

In iulie 2010, ANPC trimite catre ARB (Asociatia Romana a Bancilor) o scrisoare prin care precizeaza cum poate fi modificata formula de dobanda la contractele aliniate la OUG 50/2010, cu toate ca aceasta prevedere NU exista in Directiva Europeana 48/2008/CE, transpusa in legislatia romana prin OUG 50/2010. Daca se dorea o modificare legala a formulei de calcul a dobanzii, aceasta trebuia sa fie specificata in OUG 50/2010 sau in legea 288/2010 pentru aprobarea OUG 50/2010 si nicidecum printr-o scrisoare interna.

In conformitate cu legea 24/2000 privind normele de tehnica legislativa pentru actele normative, modificarea se face printr-un act de acelasi nivel. Bancile din Romania au modificat formula de calcul a dobanzilor si au redenumit unele comisioane in baza acestei scrisori trimise de ANPC catre ARB, in vederea alinierii tuturor contractelor in derulare la OUG 50/2010.

CONCLUZIE: Bancile au fost sfatuite de catre ANPC cum sa actioneze impotriva intereselor consumatorilor. Au modificat toate contractele de credit doar pe baza unei scrisori interne ignorand cu buna stiinta faptul ca nici Directiva Europeana 48, nici OUG 50/2010 si nici legea 288/2010 nu specifica aceasta prevedere. Ba mai mult, toate cele 3 enumerate anterior stipuleaza clar ca „introducerea altor prevederi in afara ordonantei sunt nule de drept”.

2. Ce a insemnat pentru clientii bancari implementarea defectuoasa a OUG 50/2010

Clauzele privind comisioanele si dobanzile au fost modificate, dar in detrimentul clientilor. Bancile au fost nevoite sa treaca de la formule netransparente/interne pentru calculul dobanzilor la formule transparente, prin aplicarea unor indici de referinta: Robor/Euribor/Libor, dar marjele rezultate au fost marite artificial si abuziv. Acest lucru s-a intamplat pentru ca bancile au luat in calcul valorile indicilor de referinta din toamna anului 2010, cand aceste valori erau mult mai mici decat in anii precedenti. Astfel, marjele fixe rezultate au fost mult mai mari decat inainte, ajungand in unele cazuri la 8-10 puncte procentuale la creditele ipotecare în valută! Bancile au redenumit comisioanele interzise, precum cel de risc si au modificat marjele de dobanda fixe. Astfel clientii au platit rate majorate.

3. ANPC a tratat discriminatoriu reclamatiile clientilor in functie de denuntarea actelor aditionale de aliniere la OUG50

Ordinul intern ANPC nr. 358/23.10.2013, privind felul in care sunt tratate reclamatiile clientilor privitoare la clauzele abuzive din contracte, provoaca alte neajunsuri consumatorilor. Astfel, acest ordin prevedea ca reclamatiile pe aceasta tema sa fie redirectionate la ANPC. In cazul in care consumatorul reclama clauze abuzive din contractul de credit, erau trimise si puteau fi luate in considerare la nivel central ANPC si eventual puteau merge mai departe in instante doar acele plangeri formulate de catre petentii care denuntasera actul aditional de aliniere la OUG50/2010, conform L288/2010, in ianfeb 2011. Or foarte putini consumatori denuntasera inainte acest act aditional in acest interval, asa cum dadea dreptul legea 288/2010 de modificare a OUG50. Nici macar reclamatiile celor care refuzasera expres, in scris, actul aditional in perioada sep-dec 2010 nu erau luate in calcul, pentru ca ANPC considera ca nu intrase in vigoare L288 desi tot ANPC sfatuia consumatorii, in acea perioada, sa refuze actele aditionale propuse de banci daca acestea nu respecta prevederile OUG 50/2010 nemodificata inca prin L288/2010. Astfel, ANPC, prin ordin intern, a tratat discriminatoriu consumatorii si a blocat reclamatiile privind contractele de credit.

Acest ordin a fost revocat in data de 11.03.2015, dandu-se practic posibilitatea tuturor consumatorilor de credite de a sesiza ANPC in vederea analizarii contractului de credit privind existenta unor clauze abuzive, indiferent daca petentul a denuntat sau nu OUG 50/2010 prin legea 288/2010.

4. In cadrul ANPC nu exista practica unitara in procesul de analiza si solutionare a reclamatiilor petentilor

Ulterior revocarii ordinului nr. 358/23.10.2013, ANPC s-a confruntat cu o avalansa de sesizari in vederea analizarii conventiilor de credit. Doar in foarte putine cazuri s-a ajuns la concluzia existentei clauzelor abuzive, constatare avand ca rezultat trimiterea catre instantele de judecata a acestor spete. Merita specificat faptul ca aceste clauze abuzive au fost sesizate doar in cazul consumatorilor insistenti sau in al celor care aveau un minim de cunostinte juridice, practic impingand de la spate aceasta institutie prin oferirea clara de date (ex: referire la o anumita lege, trimitere directa la un caz solutionat de instante, etc) in reclamatiile trimise/depuse catre ANPC. Pentru ceilalti reclamanti, raspunsul a fost acelasi: sesizarea este nesolutionabila sau, mai grav, NEINTEMEIATA!

ANPC nu are o unitate de judecata coerenta a reclamatiilor, dand raspunsuri contradictorii pe aceleasi spete. Mai precis, pe acelasi tip de contract, unor consumatori li se raspunde ca sunt clauze abuzive iar altor consumatori (cu acelasi tip de contract standard, aceleasi clauze, aceleasi articole in cadrul contractului) li le raspunde ca NU exista clauze abuzive. Cunoastem cazuri in care aceluiasi consumator, in acelasi contract, i se raspunde o data ca nu are clauze abuzive iar ulterior ca are!

Cele mai multe raspunsuri standard ale ANPC sunt formulate astfel:

– în conformitate cu prevederile art.95 alin 2,3 si 5 din OUG 50/2010 modificarea contractului s-a putut realiza pana la termenul limita de 20.09.2010 iar, in cazul nesemnarii acestora, acestea au fost considerate ca fiind acceptate tacit;

– in conformitate cu prevederile art. II din Legea nr. 288 / 2010 :

(2)„Actele Adiţionale nesemnate de către consumatori, considerate acceptate tacit până la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi vor produce efectele în conformitate cu termenii în care au fost formulate, cu excepţia cazului în care consumatorul sau creditorul notifică cealaltă parte în sens contrar, în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi,

– în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a Legii nr. 288 / 2010, adică intervalul 03 ianuarie – 03 martie 2011, nici dumneavoastră, nici Banca nu aţi denunţat actul adiţional; SESIZAREA ESTE NESOLUTIONABILA”.

Practic, anularea acelui ordin de catre presedintele ANPC a produs efecte pur teoretice. In realitate nu s-a schimbat absolut nimic, marturie stand raspunsurile acestei institutii la sesizarile consumatorilor.

In raspunsurile ANPC exista o omisiune grava si anume: chiar daca actele aditionale nu au fost semnate si nici denuntate de catre consumatori, in conformitate cu prevederile art. II din Legea nr. 288 / 2010 in termen de 60 de zile, iar actul aditional s-a acceptat tacit, ANPC a omis cu premeditare urmatoarele:

  1. Bancile au majorat marja bancii chiar daca aceasta este fixa pe toata durata contractului si o modificare unilaterala este ilegala
  2. Bancile au redenumit comisioane

Mai mult, bancile nu au restituit clientilor sumele incasate abuziv.

5.ANPC refuza sa dea ordinul de incetare a practicilor incorecte ale bancilor

In ziua in care a fost revocat ordinul 358/2013, respectiv 11.03.2015 si in plina criza generata de explozia francilor elvetieni, s-a modificat si legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor’’. Aceasta modificare a facut imposibil ca ANPC sa poata sa aplice prevederile HG 1553/2004 privind incetarea practicilor ilicite si incorecte ale bancilor, intrucat acestea nu se regaseau in lista anexa cu practici considerate incorecte in orice situatie, prin modificare fiind limitata doar la acestea posibilitatea constatarii si sanctionarii.

A fost din nou nevoie de presiuni din partea consumatorilor la ANPC, Guvern si Parlament pentru ca aceasta lege, instrument de lucru in protectia consumatorilor, sa fie functionala. Numai dupa declararea intentiei de a sesiza institutiile europene cu privire la aceste lucruri, legea a fost refacuta prin Ordonanta de Guvern.

In temeiul art.3 alin.3 din HG 1553/2004 care transpune Directiva 2009/22/CE a Parlamentului European si a Consiliului, din 23 aprilie 2009, privind acțiunile în încetare în ceea ce privește protecția intereselor consumatorilor (in sensul prezentei directive, o încălcare reprezintă orice act contrar directivelor 93/13/CEE a Consiliului din 5 aprilie 1993 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii (JO L 95, 21.4.1993, p. 29) si Directiva 2005/29/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 11 mai 2005 privind practicile comerciale neloiale ale întreprinderilor de pe piața internă față de consumatori (JO L 149, 11.6.2005, p. 22), astfel cum au fost transpuse în legislația internă, care prejudiciază interesele colective), ANPC poate dispune masura incetarii practicilor incorecte ale bancilor.

Incepand cu data de 20 iunie 2015 consumatorii bancari clienti ai OTP Bank au trimis ANPC petitii (e-mailuri) prin care solicita incetarea activitatilor si practicilor ilicite de catre OTP Bank cu aplicarea sanctiunii de suspendare temporara a activitatii OTP Bank in situatia in care aceasta nu se conformeaza dispozitiei ANPC in termenul de 20 de zile calendaristice prevazut in alineatul 3 al articolului 3 din HG 1553/2004. Incepand cu data de 30 iunie si pana in 10 iulie a.c., clienti ai bancilor OTP Bank, Bancpost, Volksbank, Raiffeisen, BCR au trimis mailuri catre ANPC prin care solicita ca ANPC sa dispuna masura incetarii, limitarii ori inlaturarii efectelor produse prin practicile ilicite ale bancilor, in regim de urgenta, in termen de maximum 20 de zile calendaristice de la data primirii sesizarii, conform HG 1553/2004, cu aplicarea sanctiunii de suspendare temporara a activitatii bancilor in cazul in care nu se conformeaza masurilor dispuse de catre ANPC.

Incepand cu data de 10 iulie consumatorii bancari au trimis petitii atat catre APC (Asociatia pentru Protectia Consumatorilor – entitate independenta de stat abilitata sa sesizeze practicile ilicite) cat si catre ANPC (care poate dispune incetarea practicilor ilicite), prin care solicitau sesizarea respectiv dispunerea, dupa caz, a acelorasi masuri de incetare a practicilor ilicite. APC a sesizat ANPC conform atributiilor. In luna octombrie ANPC transmite raspunsul prin care refuza sa dea ordinul de incetare a practicilor ilicite. Consideram ca in continuare ANPC nu si-a facut datoria de a proteja consumatorii de abuzurile continue ale bancilor, avand la dispozitie parghiile legale pentru a dispune masuri de incetare. Intr-adevar, masura inchiderii unei banci (in cazul in care aceasta nu se conformeaza), este una radicala. Insa drepturile consumatorului trebuie sa fie protejate si sa primeze.

6.A verificat ANPC daca bancile au respectat legea la incheierea unui contract de credit in valuta prin prisma riscului valutar?

La momentul incheierii contractelor de credit in CHF, bancile au omis sa informeze clientul asupra riscurilor la care se expun prin incheierea unui contract intr-o moneda de refugiu, din contra, prezentand clientului francul elvetian ca fiind una dintre cele mai stabile monede. In domeniul dreptului protectiei consumatorilor pot fi identificate mai multe acte normative care consacra obligatia profesionistului de a informa consumatorul cu privire la toate aspectele relevante ale contractului prefigurat de parti.

Ordonanta Guvernului 21/1992 privind protectia consumatorilor cuprinde un capitol dedicat, „Informarii si educarii consumatorilor”, cele mai relevante texte de lege cuprinse in Ordonanta sunt Art 3 lit b., „de a fi informati complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor, astfel incat decizia pe care o adopta in legatura cu acestea sa corespunda cat mai bine nevoilor lor”, Art 18. „Consumatorii au dreptul de a fi informati in mod complet, corect si precis asupra caracteristicilor esentiale ale produselor si serviciilor oferite de catre operatorii economici (evolutia cursului de schimb este o astfel de caracteristica), astfel incat sa aiba posibilitatea de a a face o alegere rationala, in conformitate cu interesele lor, intre produsele si serviciile oferite si sa fie in masura sa le utilizeze potrivit destinatiei acestora in deplina securitate”, art 19 si art 20 alin 4, „Vanzatorii si prestatorii de servicii trebuie sa informeze consumatorii despre pretul final al produsului sau despre tariful serviciului prestat (…)”

Aceste drepturi ale consumatorilor sunt reiterate in Legea nr 296/2004 privind Codul Consumului – Art 27 lit b, Art 45, Art 47 si Art 48 in care se prevede obligatia profesionistului de a informa consumatorul despre riscurile la care este supus prin folosirea normala sau previzibila a bunurilor, acest text fiind deopotriva aplicabil si serviciilor, aceasta fiind ratiunea intregii reglementari. Nu sunt vizate doar riscurile imediate la care sunt supusi consumatorii, ci si cele pe termen mediu si lung, respectiv posibilitatea suportarii unui risc valutar care se poate dovedi excesiv atunci cand se afla exclusiv in sarcina imprumutatului.

In luna ianuarie a acestui an, ca urmare a blocarii de catre ANPC a actiunilor in incetare, clientii bancari au sesizat Avocatul Poporului. Avocatul poporului, in raspunsul sau, mentioneaza doar ca s-a adresat ANPC.

7.In data de 10 februarie 2016 ANPC a castigat procesul class action, cu efecte erga omnes, impotriva OTP BANK, sentinta irevocabila si definitiva, demonstrandu-se astfel caracterul abuziv al clauzei de dobanda din contractele OTP Bank. Nici pana la aceasta data sentinta nu a fost pusa in aplicare. Clientii bancari au solicitat public ca, prin ordin de presedinte, in temeiul prevederilor legii 363/2007, ANPC sa dispuna bancii in cauza incetarea practicilor ilicite. ANPC nu a reactionat, prin urmare sentinta nu a fost pusa in aplicare.

Justitia amanata este justitie negata.

Clientii abuzati de banci asteapta in continuare ca ANPC sa-si indeplineasca atributiile care-i revin. Ce le mai ramane acestora de facut? Sa actioneze in instanta ANPC? Este numai o problema de timp pentru ca acest lucru sa se intample. Iar debitorii nu mai au timp.

 

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

9 comments

  1. Adăugăm și eliminarea aceleiași clauze abuzive din cotractele de credit ale Bancpost doar la unii clienți. ANPC este a României, nu a zonei București-Ilfov!

  2. Adăugați și lipsa inerventiei ANPC în 2009 când Piraeus a mărit unilateral marja cu 2 puncte procentuale clienților săi motivand “condițiile financiare internaționale de finantare”. Ne-au tradat si ne-au lăsat (la fel ca BNR) la mana și mila băncii, iar azi, cei care si-au permis și au avut posibilitatea sa conteste abuzul băncii în instanță, câștigă unul după altul în fata acestui abuz. De ce nu si-a făcut traba ANPC-ul?

  3. Va rog foarte mult mai controlati-va afirmațiile. În loc sa identificați adversarii și sa va ocupați de ei, căutați vinovați în rândul celor care ne ajută, bineînțeles nu chiar cat am dori. Atâtea înjurături la adresa parlamentului nu cred ca am mai văzut undeva ca pe siturile astea. Au fost necesari 25 de ani sa se înțeleagă ca Isărescu e omul băncilor străine, pana în 2015 fiind considerat un Dumnezeu. ANPC face ce poate si cum poate, dar nu ei ar trebui sa ne apere pe noi, nu au nici o structura tehnica adecvata, BNR ar fi normal sa o faca și face exact invers

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *