SCANDALUL #RaiffeisenLeaks: ANPC promite că va emite un ordin de încetare a practicilor comerciale incorecte. Află din articol tot ceea ce este relevant

Potrivit publicației bursa.ro, Președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Bogdan Pandelică, a declarat că ordinul de încetare este în procedura de semnare și că, cel mai probabil, mâine 19 octombrie 2017, acesta va fi semnat. Declarația președintelui ANPC a fost făcută în cadrul Comisiei economice, ședința fiind convocată de către președintele acestei comisii, senatorul Daniel Cătălin Zamfir, în contextul apariției în spațiul public a unor documente interne de la Raiffeisen Bank care demonstrează practicile comerciale înșelătoare în privința contractelor de credit (nu doar în CHF) acordate în perioada 2006-2009. În cadrul comisiei, pe lângă senatori și ANPC, au mai fost prezenți atât Asociația Română a Băncilor (ARB), Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR), Banca Națională a României, precum și consumatori din cadrul Grupului Clienților cu Credite în CHF (GCCC).

 

I. Să ne amintim despre ce este vorba. Scurt istoric 

În luna iulie 2017 au fost scurse în spațiul public o serie de documente interne ale băncii Raiffeisen Bank, emise în perioada 2006-2009. Documentele interne demonstrează cel puțin următoarele: 

– intenția Raiffeisen Bank de a modifica dobanda din contractul de credit, începând cu al doilea an de contract, indiferent de evoluția pieței financiare

– faptul că Raiffeisen Bank știa încă de la momentul acordării împrumutului că va modifica dobânda contractuală, aspect care nu a fost transmis și clientului, în condițiile în care banca seta în sistemul informatic, încă de la acordare, majorarea dobânzii începând cu al doilea an de contract

– Raiffeisen Bank analizează evoluția dobânzii la creditele în CHF pe ultimii 6 ani, însă, în privința cursului de schimb, această analiza este realizată strict pe o perioadă de 3 ani, între 2003-2006. Iată de ce:

– Raiffeisen Bank promite în 2006, printr-o adresă transmisă Raiffeisen Bank Viena, că dacă cursul de schimb LEU-CHF crește cu 15%, atunci va chema toți clienții pentru a le propune conversia din franci elvețieni în lei. Banca nu a oferit o astfel de soluție clienților, deși cursul a crescut cu mai mult de 100%, nici nu a prezentat clienților această variantă la contractarea creditului. Mai mult decât atât, deși banca a identificat un risc în privința creditării în franci elvețieni, a preferat să nu facă nimic pentru a veni în ajutorul propriiilor clienți.

– Promovarea și vânzarea înșelătoare a contractelor de credit în franci elvețieni

– Banca Națională a României a solicitat reprezentanților Raiffeisen, în anul 2004, să introducă în contracte un mod de calcul transparent pentru determinarea ratei dobânzii. Cu toate acestea, Raiffeisen Bank a preferat să mențină în contract o dobândă netransparentă ce putea fi modificată unilateral de către bancă, în orice moment. Banca a majorat dobânda cand piața financiară a avut un recul, însă a uitat să o micșoreze atunci când piața financiară și-a revenit. Mai mult decât atât, Raiffeisen Bank se lăuda la Viena că are posibilitatea de a-și securiza profiturile prin introducerea în contractul de credit a clauzei de dobândă netransparentă, care îi permitea să modifice dobânda în mod discreționar, după bunul plac. În tot acest timp, Banca Națională a României a susținut că nu are posibilitatea de a interveni în contractele de credit.

Aveți posibilitatea de a consulta aceste documente, precum și de a lectura analiza noastră, accesând următoarele articole: aici, aici și aici

De asemenea, aici puteți regăsi și confirmarea indirectă a autenticității documentelor scurse în spațiul public, precum și faptul că Raiffeisen Bank a identificat și în anul 2009 un risc cu privire la creditul în franci elvețieni. 

 

II. Reacția clienților ca urmare a scurgerii de documente interne de la Raiffeisen Bank 

Imediat după apariția documentelor interne, clienții băncii au denumit acest „eveniment” drept #RaiffeisenLeaks.

Grupul Clienților cu Credite în CHF (GCCC) a luat poziție față de gravitatea informațiilor cuprinse în documentele interne de la Raiffeisen Bank și a decis să sesizeze, în data de 18 iulie 2017, atât Administrația Prezidențială, cât și Guvernul României.

Răspunsul instituțiilor statului nu a întârziat să apară, atât Guvernul, cât și Administrația Prezidențială transmițând petiția clienților băncii către instituția competentă – Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC).

În data de 10 octombrie 2017 ANPC a soluționat petiția GCCC, constatând faptul că Raiffeisen Bank a încălcat Legea 363/2007 privind practicile comerciale incorecte, instituția de credit fiind sancționată cu amendă de 50.000 lei, fiind dispusă și măsura de încetare a acestor practici. Măsură a fost luată printr-un proces verbal de constatare a contravenției. Iată răspunsul ANPC:

De asemenea, conform informațiilor apărute în presă pe surse (ulterior confirmate chiar de către Președintele ANPC), ANPC a pregătit și un ordin de încetare a practicilor comerciale incorecte, acesta fiind un mecanism extrem de dur de sancționare a băncii Raiffeisen. Așa cum arătam și în partea de început a articolului, Ordinul ar urma să fie semnat chiar mâine, 19 octombrie 2017, de către președintele ANPC, Bogdan Pandelică. Acesta este singurul abilitat conform legii să emită și să semneze un astfel de ordin în încetare. Problema ordinului de încetare va fi redată pe larg în cele ce urmează.

 

III. Legislația aplicabilă în cazul #RaiffeisenLeaks

Atunci când vorbim despre încetarea de practici, trebuie să avem în vedere 2 acte normative:

a) HG 1553/2004 privind unele modalităţi de încetare a practicilor ilicite în domeniul protecţiei intereselor colective ale consumatorilor (a intrat în vigoare la data de 01.01.2007)

Conform acestei hotărâri de guvern (art. 2)  practică ilicită este „orice acţiune sau inacţiune prin care sunt încălcate dispoziţiile actelor normative prevăzute în anexă şi care afectează interesele colective ale acestora”, iar interesul colectiv reprezintă „scopul, a doi sau mai mulţi consumatori, care urmăreşte recunoaşterea unui drept prevăzut de lege”.

Hotărârea de Guvern 1553/2004 transpune o directiva europeană și are drept scop, conform art. 1, „încetarea activităţilor şi practicilor ilicite prevăzute de actele normative cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre, în vederea creşterii gradului de protecţie a intereselor colective ale consumatorilor şi îmbunătăţirii raporturilor juridice dintre consumatori şi operatorii economici.”

Care sunt actele normative prevăzute în Anexă? Dacă parcurgem Anexa de la HG 1553/2004, o să observăm că acolo vom regăsi Legea 363/2007 privind practicile comerciale incorecte. Practic, această Hotărâre de Guvern 1553/2004 setează cadrul general pentru Legea 363/2007.

b) Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia consumatorilor

c) Avocatul Gheorghe Piperea, potrivit bursa.ro:

“A susţine că atunci când au început vânzarea creditelor în CHF nu se aplica legea privind combaterea practicilor incorecte presupune două aspecte. În primul rând, banca nu neagă faptul că are practici incorecte în contracte. Totodată, Raiffeisen speră ca legiuitorul să o lase să aplice în continuare aceste practici înşelătoare, încă 20 de ani cât durează contractele de credit. Să înţelegem că, dacă nu era atunci o lege care să îi sancţioneze pentru înşelătorie, ei puteau înşela, iar înşelătoria rămâne spălată dacă efectele durează 30 de ani?
Ţin să amintesc, însă, că, la acea vreme, erau în vigoare şi Ordonanţa de Guvern 21/1992 şi Codul consumului, care interziceau practicile incorecte, având ca principal scop protejarea consumatorului de practicile incorecte ale comercianţilor. Acestea stabilesc inclusiv modalitatea în care sunt sancţionate aceste practici, reglementările provenind dintr-o Directivă veche – 102/87 – ce priveşte creditele de consum, abrogată printr-o altă Directivă – 48/2008 – modificată, la rândul ei, de Directiva 17/2014.
De asemenea, exista, atunci, şi Ordonanţa de Guvern 99/2000 privind comercializarea bunurilor şi servicii de piaţă, care, la articolele 2, 17 şi 36, au ca principal obiectiv, informarea şi protejarea consumatorilor faţă de practicile înşelătoare ale comercianţilor”.

 

IV. Despre ordinul de încetare 

În cazul în care ANPC constată că Raiffeisen a utilizat practici comerciale înșelătoare, astfel cum sunt definite la art. 6 și 7 din Legea 363/2007 (într-o definiție simplistă, practicile comerciale înșelătoare reprezintă acțiunile sau omisiunile băncii care îl determină pe consumator să ia o decizie pe care altfel nu ar fi luat-o), președintele Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului poate emite un Ordin în conformitate cu art. 12 alin. (1) din Legea 363/2007.

CE CONȚINE ACEST ORDIN?

Potrivit art. 13 alin. 1 lit. a) din Legea 363/2007, ținând cont de toate interesele implicate, precum și de interesul public, ANPC poate dispune încetarea sau instituirea procedurilor legale corespunzătoare pentru încetarea practicilor comerciale incorecte.

În concret, potrivit Profit.ro, preluând spusele șefului ANPC Bogdan Pandelică, efectul ordinului în încetare ar fi reprezentat de revenirea la dobânda de la momentul acordării împrumutului. Cu alte cuvinte, Raiffeisen ar fi obligată să modifice toate contractele de credit (nu se știe dacă absolut toate contractele sau doar cele în franci elvețieni), în sensul micșorării dobânzii la cuantumul de la acordarea împrumutului. La acest moment există în piață contracte de credit în franci elvețieni cu marja de 14%, prin comparație cu dobânda de circa 4.6% aplicabilă la momentul încheierii contractului de credit.

Mai mult decât atât, dacă acest ordin va fi semnat, atunci clienții băncii care au pierdut in instanță defintiv ar mai putea beneficia de încă o sanșă în instanță. Deși pare greu de crezut, există clienți ai băncii Raiffeisen care au pierdut in instanță procesele pe clauza de dobândă netransparenta (conform acesteia banca poate modifica oricând dobânda, după bunul plac). De asemenea, și ceilalți consumatori prejudiciați ar trebui să se adreseze instanțelor de judecată pentru recuperarea sumelor plătite în plus cu titlu de dobândă, acest aspect neputând fi dispus de către șeful ANPC prin Ordin. Însă, fără a vedea conținutul ordinului, acestea sunt niște simple scenarii, urmând să revenim cu detalii de îndată ce vom avea și noi ocazia de a studia ordinul ce va fi semnat.

CARE SUNT AȘTEPTĂRILE CLIENȚILOR ÎN LEGĂTURA CU ACEST ORDIN?

1. Ca ANPC să constate că Raiffeisen a utilizat practici comerciale înșelătoare atunci când, deși cunoștea că va modifica dobânda din contract începând cu al doilea an, banca nu și-a informat clientul, aspect care cel mai probabil l-ar fi determinat pe consumator să nu încheie contractul de credit.

2. Ca ANPC să constate că Raiffeisen a promovat înșelător creditele în franci elvețieni, insistând asupra caracterului stabil și sigur al monedei elvețiene. În acest sens, având în vedere cele expuse la pct. I, banca nu doar că nu și-a informat clienții cu privire la riscul aferent unei monede de refugiu așa cum este francul elvețian, ba chiar și-a dezinformat clienții, prin promovarea creditului în franci elvețieni drept stabil și sigur. În tot acest răstimp, prin introducerea în contractele de credit a clauzei de dobândă netransparentă, banca își securiza profiturile și tot riscul trecea în sarcina clientului.

Acest aspect este confirmat și de către Bursa.ro: „Bogdan Pandelică citeşte procesul verbal al ANPC în care s-a constatat că neinformarea corectă a consumatorilor de către bancă i-a determinat pe clienţi să ia o hotărâre pe care altfel nu ar fi luat-o, respectiv să se împrumute în CHF.”

De asemenea, senatorul Daniel Cătălin Zamfir a declarat: “ANPC a constatat că Raiffeisen nu doar că nu a informat clienţii cu privire la riscurile creditelor în CHF, ci, mai mult decât atât, a prezentat produsul ca fiind unul sigur, stabil, cu o dobândă mică.”

 

V. CE VA URMA? PROCEDURA

Pasul 1: Emiterea ordinului de încetare de către președintele ANPC, Bogdan Pandelică. Important de menționat aici este că acest ordin trebuie să fie extrem de clar. Adică să rezulte în mod expres care sunt obligațiile băncii ca urmare a emiterii ordinului, astfel încât banca să nu spună „eu nu știu cum să îl aplic.”

O formulare de tipul „încetarea practicilor comerciale incorecte, cu consecința revenirii la dobânda de la momentul acordării împrumutului, pentru toate contractele de credit încheiate în perioada X-Y” ar trebui să fie suficientă și inteligibilă, astfel încât banca să aibă posibilitatea de a implementa ordinul.

Pasul 2: Acordarea unui termen de X zile pentru ca Banca să implementeze ordinul.

Atenție: chiar dacă banca contestă ordinul în instanță, conform art. 12 alin. (4) din Legea 363/2007 ea va fi obligată să îl aplice. Cu alte cuvinte nu operează suspendarea măsurii dispuse de către ANPC, chiar dacă Raiffeisen cere în instanță anularea ordinului.

Pasul 3:

a) Dacă banca implementează ordinul, atunci cel mai probabil lupta se va duce în instanță, între ANPC și Raiffeisen, pentru menținerea legalității și temeiniciei ordinului.

b) Dacă banca NU implementează ordinul în termenul fixat la Pasul 2, atunci nu doar că banca este pasibilă de o amendă, ci ANPC poate dispune inclusiv suspendarea activității de creditare, potrivit art. 15 alin. (4) din Legea 363/2007. O astfel de măsură se dispune printr-un alt ordin emis tot de către Președintele ANPC.

Pasul 4: În ceea ce privește recuperarea sumelor de bani de către consumatori, nu ar fi etic să ne pronunțăm pe acest aspect până când nu vom vedea ordinul emis de către Președintele ANPC. Cu siguranță, specialiștii în domeniu (juriștii) ne vor îndruma și de această dată, însă depinde foarte tare de cele cuprinse în ordinul ce va fi semnat de către președintele ANPC.

 

VI. CONCLUZIA 

Întrucât acest ordin ar urma să se aplice tuturor contractelor de credit (nu se știe dacă doar la cele în franci elvețieni), situația reprezintă o premieră inclusiv pentru ANPC. De aceea, suntem de părere că vor apărea mai multe momente când, din cauza legislației neclare, ne-am putea împotmoli într-un punct. Sperăm să nu fie cazul și vom lupta pentru a fi un drum cât mai lin către sancționarea drastică și pentru tragerea la răspundere a băncii Raiffeisen. Credem că ANPC va beneficia de sprijinul tuturor clienților atât timp cât vor depune toate diligențele pentru implementarea unor măsuri corecte, precizate în ordinul promis a fi semnat mâine de către șeful ANPC.

La final, de menționat faptul că circa 100 de clienți ai băncii Raiffeisen încă analizează posibilitatea de a depune plângere la parchet pentru tragerea la răspundere penală a instituției de credit.

Datorită gravității situației constatate de către ANPC la banca Raiffeisen, șeful ANPC ar urma să propună comisarilor extinderea controalelor la toate băncile care au creditat în franci elvețieni. 

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

2 comments

  1. Verificați toate băncile comerciale care au dat credite in CHF și veți descoperi aceleași nereguli.Ma întreb BNR-UL ce a supravegheat în toți acești ani? A supravegheat instituțiile statului să nu incurce bancile, atunci cand îi fura pe români.

  2. Problema nu este doar la CHF, ci la toate contractele acordate in valuta in care imprumutatul isi incasa salariul in alta moneda decat cea a creditului. In cazul unui imprumutat care primeste salariu in lei si plateste euro, in intervalul iunie 2007 – octombrie 2008, cursul valutar a crescut cu 41%, ajungand la un maxim astazi de 47%. Daca debitorul a fost evaluat la pragul maxim de indatorare de 60% stabilit prin normele BNR, atunci el este considerat falimentar, neputandu-si indeplini obligatiile contractuale. Faptul ca nu a fost informat cu privire la un risc major valutar, ca Banca nu a luat nicio masura de echilibrare a contractului, se poate ajunge la invocarea spetei recente CJUE Andriciuc. Odata cu pronuntarea in aceasta speta va incepe jihadul impotriva Bancilor, daca pana acum a fost doar pe clauze abuzive, acum va incepe si pe dezechilibrul datorat cursului valutar. Asta au incercat Bancile sa ascunda de fapt, nu situatia celor cu CHF ci a celor cu Euro unde sunt de 20 de ori mai multi, nu cu dobanzi dublate, ci doar cu 50%. BNR nu a facut decat sa incurajeze hotia unor banci nesimtite precum Raiffeisen, Volksbank, Banca Comerciala Romana, OTP, Banckpost, Piraeus Bank. Nu avem un sistem bancar sanatos, ci un cartel de banci care incalca legea, punand in pericol economia nationala, starea cetatenilor. Gunoiul trebuie indepartat de la BNR.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *