20 de intrebari la care bancherii nu vor raspunde niciodata

La Masa Rotunda organizata de ziarul Bursa, alaturi de Comisia Juridica a Camerei Deputatilor, luni 14.03.2016, pe tema Legii Darii in Plata, reprezentantul Grupului Clientilor cu Credite in CHF a adresat unor scaune goale (fiindca reprezentantii sistemului bancar au declinat invitatia), mai multe intrebari. Nu este pentru prima data cand bancile si BNR refuza sa comunice cu consumatorii. De fapt nu au facut-o niciodata, nu exista comunicare intre clientii bancari si banci. Insa clientii intreaba, si fiecare intrebare ramasa fara raspuns mai sapa o groapa la temelia uriasului cu picioare de lut, sistemul bancar romanesc abuziv care a ingenuncheat Romania.

In absenta bancherilor, presa a fost rugata sa preia aceste intrebari. Insa cei care inteleg sa faca “jurnalism” doar cand fosnesc bancnotele bancherilor n-au facut-o, ci si-au vandut pagini din ziar pentru anti-reclama la lege, ocolind adevarul care arde. Publicand manifeste cu tenta bolsevica, intoxicand cu buna stiinta propriii cititori (“ajutandu-i” astfel sa fie abuzati in continuare de catre banci). Votati soarele!

1. Catre toate bancile: banca dvs are clauze abuzive in contractele incheiate cu consumatorii? Daca da, de ce nu le eliminati decat in momentul in care pierdeti in justitie?

2. Sistemul bancar afirma, prin reprezentantii sai, ca este neconstitutional ca Legea Darii in Plata sa    se aplice contractelor in vigoare. OUG 50/2010 este constitutionala prin aplicarea ei in toate contractele in derulare la momentul aparitiei sale si a lipsei posibilitatii participării voluntare ? Reamintim faptul ca aceste clauze si comisioane abuzive trebuiau eliminate încă din 2010, prin celebra OUG 50/2010, dar atunci lobby-ul a funcţionat pe lângă Guvernul Boc, lucru recunoscut chiar de domnul Radu Gheţea într-o scrisoare din noiembrie 2012. Citez: ”Datorită intervenţiei coordonate a BNR şi a FMI din cursul anului 2010, efectele Ordonanţei 50 asupra portofoliilor de credite aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a acesteia au ajuns să fie contracarate”. Mai mult, au disparut amendamente ale acestei OUG de la forma adoptata in comsii si pana la forma votata in plen.(http://www.cdep.ro/relatii_publice/site2.text_presa?pid=7613&catg=3&timp=&asoc=G20122004&prn=1 )

3. Se poate avea o situatie pe fiecare banca cu numarul cazurilor in care banca a ajuns la o intelegere cu debitorul pentru a primi 15-25% din valoarea soldului in locul unei executari silite si vinderii acestei creante pentru maximum 10% ?

4. Modificarea dobanzii si a comisioanelor a tinut vreodata cont de gradul de indatorare a clientului ?

5. In toate cazurile, restructurarile si reesalonarile pentru clientii aflati intr-o situatie dificila se traduc prin cresterea marjei bancii, implicit o dobanda mai mare.  Supraindatorarea clientilor reprezinta   solutia bancilor care se declara alaturi de clientii aflati in nevoie?

6. Spuneti ca dobanzile cel putin duble fata de media europeana tin de riscul de tara. Cum explicati profitul dublu al bancilor fata de media UE intr-o tara cu asemenea risc?

7. Poate BNR sa ofere o situatie a procentului de credite cu ipoteca acordate incepand cu 2010 pana in prezent de catre banci, cu exceptia programului Prima Casa ? Mai exact, din 2010 pana in prezent cat la % din totalul creditelor acordate sunt credite ipotecare sau cu garantii ipotecare cu exceptia celor din programul Prima Casa ?

8. Considerati ca reclamele din 2006-2008 la creditele in CHF au fost practici inselatoare, prin faptul ca nu s-au prezentat clientilor dezavantajele contractarii unui credit in aceasta valuta (moneda de refugiu, instabilitatea ei in cazul unei crize) si promovarea unei asa zise stabilitati?

9. Dl Cinteza (BNR)  a declarat in 2014 (http://www.bursa.ro/urmeaza-miscari-foarte-interesante-in-sistemul-bancar-249178&s=print&sr=articol&id_articol=249178.html ) ca “Există o opinie a Băncii Centrale Europene (BCE) privind decizia Curţii Supreme de Justiţie din Ungaria, pe care o consideră un pericol la adresa stabilităţii financiare.”Ne poate spune daca Ungaria este instabila financiar astazi si cate banci au parasit Ungaria din cauza acelui pericol estimat de BCE?

10. Potrivit Raportului BNR asupra stabilitatii financiare din 2010, pag 42,se observa ca strategia bancherilor pentru a se proteja de criză a fost să majoreze costul împrumuturilor pentru clienţii buni-platnici şi să reducă dobânzile acordate deponenţilor pentru a putea să digere pierderile pe care le au din creditele pe care nu le mai recuperează. In raportul pentru 2015, observam ca diferenta intre ratele dobanzilor la credite si  dobanzile la depozite este de minim 400%. Deci trendul s-a mentinut. Considerati ca avand aceste rate de dobanda cumulate cu avansurile, ratele platite in 6-9 ani si garantiile ipotecare aduse, bancile mai au vreun risc legat de creditele in derulare ?

11. Considerati ca bancile au dat dovada de “deschidere fata de clienti” cand au refuzat sa negocieze cu clienti reprezentati legal si au refuzat participarea sau prezenta ANPC la aceste incercari de negociere?

12. Considerati ca o familie din care 1 sau 2 membri sunt plecati sa lucreze in strainatate pentru a putea avea bani sa plateasca rata este o familie fericita, care nu se califica pentru pragul de indatorare propus de dvs ?

13. Doi frati isi propun in 2007 sa cumpere un duplex. Unul semneaza actele luni (si conform amendamentului propus de BNR, plafon de 150000 eur, se incadreaza) iar celalalt semneaza actele marti. Din diferenta de curs valutar, al 2 lea depaseste cu 1 euro plafonul impus. Este sau nu discriminare?

14. Pentru BNR, care este detinatoarea tuturor statisticilor: se poate oferi un singur exemplu de tara europeana in care un credit este reesalonat pentru o perioada de peste 80 ani?

15. D-le Van Groningen, este adevarat ca Raiffeisen a fost acuzata sau amendata pentru acord cartelar, deturnare de fonduri, furnizare de informatii inexacte, concurenta neloiala si practici comerciale ilicite in mai mult de 4 tari europene ? Mentionez ca sunt info preluate din presa nationala si internationala.

16. In fata cui si cum raspund oficialii BNR pentru afirmatii publice care induc in eroare consumatorul de servicii financiare? Exemple: raspunsul d-lui Cinteza (BNR) in care “mananca hartia”, d-l Olteanu (BNR) cu “cel mai prost moment sa faci conversia din CHF in lei “(in 2014) , “Din cauza legii DIP bancile vor creste avansul” etc.

17. Avocatul Poporului s-a autosesizat in cazul arestarii si detentiei sub control medical a domnului Sorin Oprescu. Ce lipseste pentru a se autosesiza in problema clauzelor abuzive care priveste zeci de mii de cetateni romani, in speta decizia cu efect Erga Omnes  dintre ANPC si OTP? Ce-l impiedica sa constate lipsa unei practici unitare pentru dosarele privind caluzele abuzive?

18. Care este baza legala (lege ,ordonanta) care a dus la marirea marjei fixe a bancii din contractele initiale, odata cu implementarea OUG50/2010 ? Precizez ca o corespondenta intre ANPC si ARB (adresa 4800/02.08.2010 unde sub semnatura presedintelui de atunci al ANPC, dl. Constantin Cerbulescu, bancile au primit girul autoritatii de a mari marjele creditelor in derulare pe care bancile o invoca in acest sens) nu are putere legislativa si nici nu este legala, motiv pentru care nu a fost inclusa in legea 288/2010 care a modificat OUG.50 /2010. Mai mult, in OUG50/2010 este stipulat clar la art.95, al.4: se interzice introducerea in actele aditionale a altor prevederi decat cele din prezenta ordonanta de urgenta. Introducerea in actele aditionale a oricaror altor prevederi decat cele impuse de prezenta ordonanta de urgenta sunt considerate nule de drept.

19. Creditul ipotecar este reglementat de legea speciala 190/1999. Creditul de nevoi personale cu valoare pana in 20.000 Euro este reglementat de legea speciala 289/2004. Creditul de nevoi personale cu ipoteca de care lege este reglementat? Mentionez ca exista o practica in justitie ca in cazul in care un proces ce are ca obiect un credit de nevoi personale si se face referire la vreuna din cele 2 legi expuse anterior, judecatorii spun ca nu se incadreaza la niciuna. De asemenea mentionez ca norma nr 3/2007 a BNR NU se bazeaza pe nicio directiva, fapt prezentat in prefata regulamentului. Desi domnul Olteanu a afirmat intr-o emisiune televizata ca abrogarea normei 10/2005 s-a produs ca urmare a necesitatii aplicarii legislatiei europene, se poate lesne observa ca regulamentul nr. 3/2007 nu se intemeiaza decat pe  culmea ridicolului – politica de prudentialitate a BNR, pentru ca acesta este motivul prezentat in prefata regulamentului si nicidecum vreo Directiva Europeana.

20. Orice posibil client bancar care acceseaza un credit incepand cu Aprilie 2016 este protejat prin Directiva 48 a creditului de consum si prin Directiva 17 a creditului imobiliar. Cei care au contractat credite in anii 2006-2009 cum sunt protejati, Statul nu trebuie sa asigure acelasi nivel de protectie cetatenilor sai? Putem concluziona ca Statul a esuat in a-si proteja cetatenii si continua sa esueze intrucat clauzele abuzive exista in continuare si chiar sunt aparate de sistemul bancar cu amenintarea “nu actionati asupra stocului de credite ca e risc sistemic”?

 

 

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

One comment

  1. 21. De ce si, cine le-a permis bancilor sa acorde credite in CHF scriptic, pentru ca, altfel, ele au imprumutat lei sau euro, iar debitorul este obligat sa returneze contravaluarea in CHF.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *