Moda selfie interviurilor – astăzi, în „cătare”, Omer Tetik

„Noi, bancherii nu suntem oameni răi…”, spunea odată bancherul Omer Tetik, cu ocazia Galei Premiilor de „Excelenţă în Management”. După 9 ani de experiență cu băncile care au creditat în CHF, noi, debitorii, am spune altceva, dle Tetik: bancherii pot fi cu greu numiți oameni. Ca specie, vor fi oameni… Dacă ne uităm la caracter, însă, pentru noi sunt simple forme de viață dezumanizată, un fel de cancer al societății moderne, specialiști de rang înalt în cămătărie, entități care deseori merită scuipate pe stradă, aruncate la tomberon ca niște gunoaie. Da, intuiți bine: URÂM BANCHERII! Poate că dvs. cunoașteți bancheri care nu sunt oameni răi. Cunoaștem și noi angajați în sistemul bancar care nu sunt oameni răi. Dar aceștia sunt simpli executanți. Lichelele sunt cei care iau grosul banilor, care „scuipă” în față clienții (mai ales pe debitorii în CHF care nu le mai suportă aroganța și abuzurile) și își permit să vorbească despre ei cu termeni de genul „FUCK THEM”. Da, aceasta a fost exprimarea unui CEO al uneia dintre băncile din România cu o descoperire foarte mare pe CHF. Așadar, vă așteptați să fiți iubiți? Din cauza abuzurilor la care au fost supuși, nu puțini debitori în CHF au ajuns să blesteme sistemul bancar și personalitățile marcante ale acestuia. Și dacă nu ar exista legea penală, s-ar întâmpla mai multe. Pentru că destui oameni sunt disperați…

Am auzit multe despre Omer Tetik. Și, e drept, am auzit de bine, însă de la o categorie de clienți de top, clienți care astăzi au credite în lei și și-au închis foarte avantajos otrava frumos împachetată de alții și numită „CHF”. Asta ne-a determinat să citim cu atenție interviul publicat pe bankingnews.ro.

„Noi nu am avut credite în monede exotice, nu am avut clauze abuzive, nu am avut litigii atât de multe cu clienții. Cu un portofoliul de clienți de zece ori mai mare decât al Volksbank România, noi am avut semnificativ mai putine litigii. În spiritul BT și în virtutea ideii de ”human banking” care ne caracterizează, am analizat cum ne putem adapta și cum putem integra două bănci atât de diferite. Știam că putea fi o tranzacție oportună pentru Banca Transilvania având în vedere provocările acționarilor Volksbank, care trebuiau să facă un exit și aveau la dispoziție un timp limitat. Astfel, ne-am hotărât să ne focusăm pe preț și câștigul să-l împărțim cu clienții. Știam că relația dintre Volksbank România și proprii clienți a fost atât de complicată din cauza problemelor financiare, iar dacă am fi oferit o soluție viabilă în această direcție, atunci puteam câștiga încrederea acestora. Nu a fost o ofertă doar rațională pentru că noi ne dorim să menținem relația bancară cu clienții pe care i-am integrat. În mare parte am reușit, regretăm faptul că există încă persoane care s-au împrumutat în franci elvețieni pe care încă nu am reușit să le convingem. Dar, ca în fiecare domeniu, în fiecare sector, în fiecare familie există părți bune și părți rele. Nu putem să generalizăm. La partea asta lucrăm pentru că nouă ne place să facem banking liniștit, onest și deschis. Fără să ne certăm, pentru că realizăm foarte bine că ceea ce am obținut până acum se datorează clienților băncii.”.

Da… Sună nemaipomenit. Sună imposibil. Sună incredibil. O bancă fără practici comerciale înșelătoare? Pentru că TOATE BĂNCILE care au creditat în CHF, AU ÎNȘELAT MIȘELEȘTE CLIENȚII spunându-le povești despre stabilitate, curs mic, siguranță, economia Elveției și câte în lună și în stele. NIȘTE PENALI! Francezii au dovedit-o!

O bancă onestă și deschisă? Fără ceartă? Care vrea să câștige încrederea clienților? Atunci de ce atâtea conflicte între unii clienți și zân? De ce atâtea ironii ale clienților la adresa zânului? De ce nu are zânul răspunsuri la unele întrebări ale clienților? Oricum, discursul este nemaipomenit. Dar până la a ne câștiga încrederea, mai e cale lungă. Am fost abuzați ani de zile. Avem cicatrici, răni adânci care încă nu s-au vindecat. Și… adevărul e că URÂM BANCHERII. Pentru că ne-au distrus cei mai frumoși ani din viață. Pentru că au spulberat vise ale copiilor noștri. Pentru că au despărțit familii. Pentru că sunt vinovați de moartea a peste 30 de frați de-ai noștri, români!

„Acest gând ne responsabilizează foarte mult. Tocmai de aceea, am zis că nu o să preluăm Volksbank dacă nu avem cum să rezolvăm problemele clienților. Interesant este că oferta noastră a generat un trend și din partea clienților altor bănci, care au venit la noi cu intenția de a beneficia de conversia pe care am pus-o la dispoziția împrumutaților Volksbank România. Dar le-am explicat că nu este posibil, fiind o ofertă exclusiv pentru clienții VBRO în contextul cumpărării respectivei bănci de către BT”.

Sigur că da… Pentru că oamenii sunt sătui… Sunt obosiți. Au fost abuzați destul. Vor să fie liberi. Nu le mai trebuie supraîndatorare, nu le mai trebuie credite în valută. Mulți nu vor mai călca vreodată într-o bancă…

„La BT a rămas un număr mic de clienți cu credite în franci elvețieni, însă principalele probleme sunt încă litigiile actuale pe care o parte din clienți le are și unde așteptările sunt ca banca să accepte condițiile lor și conversia creditelor la cursul istoric. Acest lucru nu se poate pentru că banca este o instituție comercială care trebuie să aibă grijă de banii deponenților și ai acționarilor. Noi am venit cu un plan de conversie avantajos și am plătit acele comisioane considerate abuzive. Oferta noastră adresată clienților cu credite în franci este un caz unic în Europa. Chiar acum în Polonia există o inițiativă de lege de conversie, care este sub pachetul pe care l-am oferit noi. Nu vrem să rămânem într-un război cu nimeni și cu siguranță, până la urmă, va înțelege toată lumea, sper într-un timp scurt, că tot ceea ce am întreprins s-a făcut cu intenții bune. Puteam să alegem să nu facem nimic, să continuăm litigiile, pe care le puteam pierde sau câștiga, însă am ales soluția de oferi clienților o soluție onorabilă de la bun început, fără să fim forțați de nimeni. În timp, o să dovedim acest lucru”.

Ați deschis cutia Pandorei. Nu contestăm soluțiile propuse de BT. Recunoaștem că unii din cei mai bine educați financiar clienți pe care îi cunoaștem, au acceptat oferta BT și au recomandat-o și altora. Însă nu sunteți cinstit până la capăt și nu oferiți informații complete. Comparați oferta BT cu altele mai proaste… Domnule Tetik, ne-am informat și noi și am pus mâna pe materiale incendiare cu privire la înșelătoria creditării în CHF, din care vom și cita mai jos. De ce nu spuneți nimic (haideți, nu vă faceți că nu știți!) despre următoarele FAPTE INCONTESTABILE:

  • Francul elvețian (CHF) este o monedă care nu avea și nu are nici în prezent circulație efectivă pe piața românească și nu este folosită în tranzacțiile civile sau comerciale în numerar sau prin virament bancar. Băncile, de multe ori, nu sunt capabile să acorde rest în CHF clienților, motiv pentru care au fost sancționate de Protecția Consumatorilor pentru practici comerciale incorecte.
  • La momentul acordării, creditul în CHF era un produs nou pe piață, iar informațiile referitoare la istoricul evoluției valutei în raport cu leul și riscurile asociate AU LIPSIT INTENȚIONAT. Bancherii fie au fost tâmpiți (adică habar n-aveau de istoricul evoluției CHF – pe bune???), fie au fost niște ticăloși (mai degrabă despre asta este vorba) care au speculat lipsa educației financiare și naivitatea clienților. Clienții și-au făcut calculele în funcție de veniturile de la data contractării creditelor și cursul de schimb de atunci, astfel și-au asumat obligația de a returna creditele la termenele și valoarea din contracte pornind de la premisa că raportul dintre CHF și leu nu se va modifica. AȘA AU FOST ASIGURAȚI DE PLIANTELE (pe care Bancpost nu vrea nici în ruptul capului să le mai scoată de la naftalină mințind că „nu mai sunt disponibile”… pe bune? Ia să vedeți cum le scoateți de la naftalină dacă vi le va cere un procuror cu sânge-n instalație) frumos concepute de agenții de marketing plătite cu bani grei, pentru a înșela cumpărătorul nepregătit și naiv (vezi pliantele Raiffeisen și OTP).
  • Niciuna din bănci nu a respectat obligația de informare a clienților. Niciuna din bănci nu a fost discutat cu clientul riscurile de indexare a cursului valutar, deși produsul contractual implica riscuri majore. Băncile aveau obligația de a atrage atenția clienților asupra pericolelor și riscurilor aferente, însă nu au făcut acest lucru. Instituirea unei obligaţii precontractuale de informare are drept scop asigurarea unui consimţământ valid, neviciat al părţilor contractante, în special în ipoteza contractelor de credit încheiate între un profesionist și un consumator, care presupun, prin natura lor, o informare corespunzătoare, preventivă şi, implicit, anterioara încheierii contractului. Protecţia anterioara a consimţământului prezintă cel puţin două calităţi:
    (1) evită vicierea ulterioară a acestuia;
    (2) evită apariţia unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile părţilor, fiind un veritabil remediu al dezechilibrelor contractuale specifice includerii de clauze abuzive în contractele de credit. Așadar, băncile erau obligate, conform legii, să informeze CORECT ȘI COMPLET consumatorii, deoarece moneda CHF este o monedă de refugiu și se apreciază în raport cu alte monede ori de câte ori există un eveniment economic în piața valutară – deci s-ar fi apreciat și în raport cu leul pe parcursul a 20-30 de ani, cât este, în general, durata creditelor ipotecare. Bancherii cunoșteau acest fenomen.
  • Promovarea creditelor în CHF s-a făcut aruncând momeala dobânzii „promoționale”. Ziceați că bancherii nu sunt oameni răi? Sunt niște ipocriți, domnule. Pe de o parte au căutat modalități de reducere a dobânzilor pentru a „ajuta” clienții care nu aveau suficiente venituri, dar odată semnat contractul, nu au mai făcut nimic ca să ajute în mod real debitorul, ci dimpotrivă. Acest produs financiar toxic a fost special făcut pentru a li se servi clienților gogoașa posibilității încadrării lor exclusive numai pentru  un credit  în aceasta monedă de refugiu și  fără a li s explica pericolul la care se expun, fără a fi informați corect și  complet, fără a fi avertizați și consiliați în faza precontractuală. Au fost înșelați cu premeditare, dle Tetik. Au fost prinși într-o crudă capcană: tineri și tinere, mame și tați, copii, părinți, socri și soacre – zeci de mii de familii de români au fost carne de tun pentru niște escroci!
  • De ce nu spuneți adevărul, dle Tetik? De ce nu spuneți clienților că sintagmele: „cea mai stabilă și mai sigură monedă este CHF”, „economia Elveției este bună și puternică”, „mai multe persoane au contractat acest tip de credit din aceste motive” au fost singurele elemente de informare ale băncilor cu privire la această monedă?
  • De ce nu spuneți debitorilor că în multe zeci de cazuri, judecători din România au arătat că între drepturile și obligațiile părților (bancă-client) exista un dezechilibru semnificativ în defavoarea clientului, care era singurul obligat să suporte riscul valutar, în timp ce banca i-a lăsat acestuia impresia falsă că împrumutul în CHF era net favorabil altor produse de creditare. De ce nu recunoașteți public că dezechilibrul major consta în imposibilitatea consumatorului de a cunoaște și anticipa mărimea obligațiilor sale, iar în cazul dublării francului în raport cu leul convențiile inițiale de credit dobândesc un caracter aleatoriu, incompatibil cu natura contractului de împrumut? Decizii ale instanțelor au impus restabilirea prestațiilor contractului asumat prin înghețarea cursului de schimb CHF/leu la valoarea de la momentul semnării contractului, astfel încât să se asigure o proporționalitate a prestațiilor asumate de părți și care să corespundă condițiilor inițiale acceptate de acestea. Practic, judecătorii au spus că dacă împrumutul a fost acordat efectiv în lei (toate plățile au fost realizate în monedă națională), sumele aferente contractului trebuie să rămână tot în lei, la valoarea inițială. Printre altele și pentru că tranzacțiile nu s-au făcut în CHF, iar clientul nu a primit ulterior vreun ban în plus aferent modificării cursului. Să fie tâmpiți acești judecători? Nu cred. Cred că au chiulit atunci când altora li s-a făcut instructajul pe la Sinaia.
  • Judecătorii au impus recalcularea și plata ratelor de rambursare a creditului la valoarea în lei a francului elvețian de la data acordării creditului, pe întreaga perioadă de valabilitate a acestuia și restituirea sumelor plătite în plus de către reclamanți. Și conform regulamentelor BNR, plățile, încasările, transferurile și alte asemenea operațiuni se realizează numai în monedă națională, ceea ce impune și ca executarea obligațiilor aferente contractului să se facă tot în lei.
  • De ce, dacă așa cum spun bancile, tragerea creditului ar fi avut loc în CHF, nu s-a deschis un sigur cont în CHF clienților și nu li s-a emis efectiv suma în CHF? De ce a fost necesară deschiderea unui cont separat și pentru operațiuni RON, sau operatiuni EURO sau ambele? Evident din următorul motiv: la data încheierii contractului, atât clienții cât și bancherii, au cunoscut și au acceptat împreuna că obiectivul efectiv al creditului îl constituia o sumă de bani în LEI, sau Euro iar opțiunea clienților pentru produse de creditare în CHF a fost una lipsită de fundament, atât timp cât moneda CHF nu circula pe piața internă. A fost o opțiune indusă clienților de către bănci prin practicarea unor dobânzi mai reduse coroborat și cu dobânda promoțională în comparație cu creditele în LEI sau EURO.
  • Valoarea CHF menționată în contract nu a constituit moneda efectivă, ci a fost un etalon de determinare valorică a sumei în lei acordate, precum și a ratelor lunare. Creditele în CHF au fost credite indexate la CHF – băncile nici astăzi nu au suficiente monede CHF ca să dea rest în această valută la plata ratelor. Deci nici după 8-9 ani de la momentul creditarii nu există CHF pe piața românească – crede cineva că a existat în anul 2007?
  • Funcția de raportare a ratelor la CHF și indexarea acestei monede în momentul plăților lunare transformă contractul de credit dintr-un contract comutativ în unul aleatoriu, ceea ce înseamnă că noi nu mai putem estima în viitor rata de la lună la lună – contrar normelor și legilor în vigoare – precum și limita unde poate ajunge hipervalorizarea acestei monede de cont, CHF. Afirmația asta e valabilă pentru orice credit în valută – domnule Guvernator, aici ne adresăm dvs: de ce vă bateți joc de români? Ce suntem noi, jucători la bursă?Dle „bancher bun”, amintiți-le colegilor dvs. o scurtă istorie a creditării în CHF: în anul 1980, creditarea în CHF în Australia s-a încheiat cu un dezastru pentru consumatorii fermierii australieni. Băncile incriminate atunci au fost Westpac Banking şi ANZ Bank. Criza declanşată în Australia a fost una majoră, cu procese, decizii la nivel de guvern, emisiuni TV şi proteste. Mai mult, unul dintre bancherii de la Westpac a făcut publice două scrisori din care reieşea clar că banca ştia că CHF va creşte.În anul 1990, în Noua Zeelandă aceeași situație: consumatorii creditați în CHF au fost aduși la ruină.
    Apoi au urmat Islanda și Europa.Băncile și BNR-ul cunoșteau, prin departamentele care se ocupau de risc valutar, acest fenomen al creditării în CHF: în locurile unde s-au practicat aceste creditări în CHF, acestea au provocat pagube enorme în randul populației. Trebuie să fii absolut tâmpit ca bancher, să ne faci să credem că diviziile de risc ale băncilor și ale BNR-ului nu cunoșteau perfect istoria creditării în CHF și evoluția acestei monede în timp.Iată: curs valutar BNR CHF în anul 1998: 0.5474 lei la 07.04.1998. Apoi, 2.7057 lei la 11.06.2004
    Deci CHF-ul a crescut cu peste 500%. Întrebăm: BĂNCILE și BNR-ul NU CUNOȘTEAU EVOLUȚIA CURSULUI CHF? Ba da. Și totuși au înșelat clienții cu premeditare, asigurându-i că moneda CHF este cea mai sigura și mai stabilă monedă din lume.Este înșelăciune? ESTE! Se justifică conversia la curs istoric? Cu vârf și îndesat. Se justifică și eliminarea fiecărei clauze abuzive din contractele românilor. Ba mai mult, s-ar justifica nu conversia la curs istoric a soldului rămas, ci a întregului împrumut, iar oamenilor să le fie scăzut din sold tot ce au plătit în plus, ca urmare a înșelătoriei bancare.„Când am citit în social media niște comentarii greșite, am intrat în comunicare directă încercând să explic anumite lucruri și să expun punctul meu de vedere. Această decizie m-a făcut pe mine, din păcate, o țintă. Este foarte greu să vezi poza ta ”photoshopată” pe Facebook în diferite forme cu mesaje mai mult sau mai puțin decente, mai ales că poate fi văzută și de familia și prietenii tăi. In plus, e greu să vezi comentarii care nu sunt constructive din niciun punct de vedere. Nu poți să spui că accepți asta cu zâmbetul pe buze”.Sunteți prea sensibil… Noi suntem lună de lună ținta unor bancheri fără suflet, a unor lunatici și psihopați care își expun punctele de vedere „personale” despre debitorii în CHF pe tot felul de site-uri, a unor „dăștepți” angajați la BNR, care-și publică elucubrațiile tehnocrate sub formă de puncte de vedere proprii, nu poziții oficiale BNR etc. O poză „photoshopată pe Facebook în diferite forme cu mesaje mai mult sau mai puțin decente, mai ales că poate fi văzută și de familia și prietenii tăi” v-a deranjat? Păi domnule, există poze nephotoshopate, pe crucile celor care s-au sinucis din cauza băncilor, poze reale, privite lună de lună de ochi înlăcrimați – de ochii copiilor, soților, soțiilor, fraților, părinților celor decedați. Cât de greu credeți că le este acestor oameni, să le privească? Bancherii au distrus destine, căsnicii, copilării! Merită să fie urâți? Merită mai mult de-atât!„Darea în plată a venit într-un moment de vârf de tensiune între bănci şi clienţi, fără să se facă o analiză de impact, fără să ne uităm ce se întâmplă în celelalte state europene. Nimeni nu s-a gândit care va fi rolul fiecărui actor implicat, de la stat până la clienţii care vor să dea în plată. … Eu zic că darea în plată şi cu numele şi cu contentul este o şansă ratată pentru România. Cred că acum toata lumea a văzut cifrele nu sunt atât de mari cum au fost promovate. Acum băncile sunt într-o situaţie destul de ciudată pentru că mulți clienţii vin și depun cereri de dare în plată, dar când banca își dă acceptul, ei spun că de fapt nu vor să renunțe la casă, ci vor să negocieze. Nu poţi construi o relaţie bună și nu poți negocia termenii unei colaborări cu ameninţări. Este clar că legea nu serveşte scopului în sine, ci serveşte scopului celor care au vrut să-şi arate muşchii. Eu cred că nici băncile, nici clienţii, nici politicienii nu putem construi ceva bun împreună cu ameninţări. Nu există un caz pozitiv cu atât de multe energii negative”.Aici ați intrat pe un teren minat. Analiză de impact? Creditorii în CHF au făcut o asemenea analiză, referitoare la cum îi va afecta mizeria asta de creditare pe români? Să ne uităm la ce se întâmplă în celelalte state europene? De acord. Din câte am putut să vedem, nu există asemenea banking mizerabil, astfel că nu se impun asemenea măsuri drastice! Bankingul supravegheat de Isărescu este măcel asupra debitorilor. Atât asupra celor în CHF cât și asupra celor în EURO.Cifre mari promovate? Bancherii au promovat cifre mici. Care… au explodat și ne-au distrus viața. Și da, oamenii nu vor neapărat să dea în plată, dar dacă altă alternativă nu li s-a oferit, care este vina lor? Și să nu vorbim de amenințări, dle bancher. Ascultați odată o discuție între un operator de call center de la recuperări și un debitor care nu a mai putut să-și achite rata la timp. Să vedeți acolo amenințări. Iar de „arătat mușchii”, nimeni nu-l întrece pe „vangroh”. Haideți să fim cinstiți. Dar suntem de acord că nu putem construi ceva bun împreună, cu amenințări. Așa că vă rugăm, UMANIZAȚI-VĂ! Voi, bancherii, în general!„Consultantul bancar trebuie să explice pentru fiecare produs care sunt beneficiile si riscurile, iar apoi clientul să decidă în cunoştinţă de cauză”. Da, bine. Închidem grajdul după ce-a fugit calul. Mulțumim, nu mai e nevoie.„Băncile au început să facă deja lucruri în această direcție (pentru a îmbunătăți relația cu clienții), însă sentimentele sunt deocamdată atât de puternic negative din partea unor clienți încât nu se resimte acest efort”. Au toate motivele din lume să aibă sentimente negative. La cât au fost furați cu premeditare, ce vă miră? Problema se poate rezolva extrem de simplu: FIȚI OAMENI! E SUFICIENT!


    În încheiere, dle Tetik, un sfat: vreți să fiți un bancher bun? Vreți să fiți apreciat de clienți? Fiți uman! („Este un spirit care ne obligă permanent să ne străduim pentru satisfacerea nevoilor clienților noștri, să facem tot ceea ce este posibil în această direcție”). Dacă vă doare atât de tare de amărâții de clienți, retrageți-vă contestațiile la notificările de dare în plată. Nimeni nu își dă casa cu drag, după ce a plătit avans, rate majorate abuziv și a făcut și investiții în ea. Acești oameni au ajuns în pragul disperării! Dle Tetik, nu vă murdăriți.

    =====
    Material realizat de debitorii din CHF din „Partidul Vânătorilor de Șacali”, în limba „limba main-street-ului”.

    PS. Salutări psihopatului anonim de pe „Bursa”, care are impresia că emite și cavitatea lui (a se citi „cap”) opinii în non-universul lui microscopic. Nu sunt opinii, frustratule, sunt simple râgâieli în pungă, de care nu va ține nimeni cont, niciodată. După noi va rămânea ceva; după tine, îngrășământ pentru pământ și atât.

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

One comment

Comments are closed.