Clientii bancari terfeliti au dat ortul BNR-ului

Grupul GCCC da o replica Guvernatorului BNR, Mugur Isarescu.

  • Gestul – total nefericit – de a arunca cu bani, cu moneda nationala, acum o saptamana pe treptele BNR echivaleaza cu terfelirea tricolorului sau cu fluieratul atunci cand se canta imnul national. Eu nu stiu ce au gandit organizatorii acestui mars. A arunca cu bani inseamna risipa. Oare asta au vrut organizatorii sa spuna? Sper din toata inima ca nu au vrut sa transmita aceste lucruri si nici alte lucruri pe care ni-l putem inchipui, ci mai degraba ca au dorit sa faca zgomot. Probabil au dorit sa se faca auziti. Noi stim ca ei sunt un grup destul de galagios dar limitat de persoane si ca nu reprezinta marea masa a celor care lucreaza cu sistemul bancar romanesc. (M.I.)

“Marea masa” nu mai exista, dle guvernator! Nu mai suntem o masa, nu mai suntem mici bucatele ale unui puzzle pe care l-ati rearanjat cand si cum ati vrut. Suntem persoane, avem familii, avem gandire proprie, incepem sa ne cunoastem din ce in ce mai bine drepturile. Si sa ni le cerem. Credeti-ma, nu suntem putini. Nu stiu cine face aceste statistici. Daca sunt aceleasi persoane care au facut sondajele care va indica mereu pe primul loc intr-un top al increderii, va dam un sfat, daca ne permiteti: schimbati-va consilierii.

Aici ati gresit cel mai rau, dvs si intreg sistemul bancar: ne-ati crezut cifre. Si persistati in greseala. Nu e vina noastra. Ghinion!, cum spune o vorba deja celebra: nu suntem pagubitii FNI, Caritas sau clienti Bancorex. Suntem mult mai mult de atat. Se pare ca incepeti sa va convingeti treptat de acest lucru. Ceea ce este foarte bine…

Interesanta ideea dvs despre simbolul national: leul. Suna foarte patriotic si demn, cu un mic amanunt: ne-ati mintit din nou. O sumara privire in Constitutie ne arata ca leul nu este simbol national. Si nici dvs nu credeti asta. Probabil, daca ar fi simbol, nu l-ati mai terfeli si utiliza valoarea dupa bunul plac, in functie de interesele de moment. Asa cum faceti de 26 de ani. De la Revolutie incoace faceti risipa, domnule guvernator: prin falimentarea, sub supravegherea BNR, a numeroaselor banci care au disparut in neant, dimpreuna cu banii aflati, chipurile, in gestiunea lor; prin girarea acordarii de zeci de imprumuturi de la binevoitorii si grijuliii creditori internationali, majoritatea complet nejustificate si cu rezultate economice si bilanturi contabilicesti catastrofale; prin acceptarea tacita a ilegalitatilor si abuzurilor pe care bancile le-au savarsit impotriva cetatenilor – ca un scurt exercitiu de imaginatie, comisioanele abuzive, pe care le-ati tolerat in contracte, in loc sa ramana in economia romaneasca, prin plata unor bunuri si servicii, se duc in mod ilegal in contul unor banci straine. Asta inseamna risipa, dle guvernator! Pana si ultimele controale ale Curtii de Conturi au gasit risipa la BNR.

Noi nu am venit sa facem risipa. Nici macar sa va aratam ca suntem disperati; este evident ca nu dati doi bani pe asta. Tot ce am facut a fost sa punem in scena o inmormantare. Cu ocazia asta, va puteti lua de pe inima greutatea terfelirii asa-zisului simbol, care va e drag ca ochii din cap: acei banuti considerati-i nu lei, ci orti. Asa se face la inmormantari. Defunctul: increderea in BNR.

  • Practic, noi traim in paradox. Observam si noi aici la BNR ca pe masura ce fundamentele macroeconomice s-au imbunatatit, pe masura ce inflatia a scazut -nu avem deflatie, dar avem o inflatie foarte scazuta-, pe masura ce dobanzile au ajuns la minime istorice, pe masura ce lichiditatea pietei este multa, poate chiar mai mult decat suficienta, s-au intetit vocile acestea exprimand nemultumirea. Nemultumirea despre sistemul bancar, nemultumiri chiar la adresa BNR. Este o realitate pe care trebuie sa o recunoastem.(M.I.)

Este o realitate ca traiti un paradox. De multi-multi ani traiti un paradox. Tot un paradox este si ca va place sa traiti un paradox. Asteptam sa va intoarceti in realitate, prin luarea unor masuri concrete care sa opreasca tara asta din drumul inerent spre prapastie. Reprezentati o institutie mult prea importanta ca sa ne permitem sa traiti un paradox. Daca nu puteti reveni in realitate, retrageti-va, dle guvernator. Mestecarea la infinit a unor termeni – inflatie, deflatie, lichiditati etc. -, in mod paradoxal, nu ajuta cu nimic.

Din nou nu spuneti adevarul: stiti foarte bine ca nu pe acest fond pe care numai dvs il intelegeti, aparent, s-au intetit vocile. Vocile s-au intetit din cauza incompetentei, arogantei, complicitatii si inconstientei unei institutii a statului care ar fi trebuit sa le apere. Pentru ca de aia platesc cetatenii taxe si impozite: sa primeasca la randul lor siguranta si protectie. Ceea ce nu s-a intamplat – in mod macroparadoxal – ci din contra.

  • Nemultumirea este categoric legata de grupuri de nemultumiti care sunt destul de puternic mediatizati.  Sunt persoane si firme care au suferit de pe urma crizei pentru ca nu-si mai pot plati datoriile. Sunt persoane care si-au pierdut locurile de munca sau au trecut printr-o experienta traumatizanta de reduceri de salarii in timp ce trebuiau sa-si plateasca datoriile scadente. (M.I.)

Dar exista si nemultumiri mari, si se pare ca acestia sunt cei mai violenti in exprimare din partea celor care au facut investitii paguboase, au fost surprinsi de criza  si care apar in public si se manifesta extrem de acuzator la adresa bancilor.(M.I.)

Va intelegem dezamagirea: in contextul unei media tot mai aservite intereselor de moment, iata, totusi, ne facem auziti. Lumea afla tot mai mult ce se intampla, de fapt. Aparatul nu functioneaza perfect. Nu suprima tot. Nu toate mediile pot fi blocate sau distorsionate. Traiasca democratia!, asta ar trebui sa va bucure, dle guvernator! Fata de acum 25 de ani, este foarte bine ca informatia circula! Iata, dupa atata amar de vreme, au ajuns la noi informatii chiar si despre Crescent. Informatia chiar are putere in zilele noastre!

  • Datoria noastra este sa stabilim un echilibru intre ce s-a intamplat in Romania in realitate- sa le dam in mare masura acestor oameni care au suferit de pe urma crizei, dar in acelasi timp sa spunem urmatorul lucru: in Romania Statul roman, banul public n-a avansat un leu in ajutorarea bancilor, fie ele cu capital romanesc sau strain.

Cu alte cuvinte or fi avand si bancile pacatele lor, dar soliditatea bancilor nu a fost  in aceasta perioada pusa la indoiala. Mai mult, starea macroeconomica a Romaniei aproape dintre cele mai bune comparativ cu tarile din regiune.

Am vazut cateva dintre lozincile cu care au venit. Una este intr-adevar destul de atragatoare pentru publicul larg. Anume ca BNR ar apara bancile iar  guvernatorul ar fi avocatul bancilor.

Eu trebuie sa spun foarte clar ca sa auda toti romanii: BNR nu este avocatul niciunei banci. BNR este protector si ea protejeaza banii romanilor. Banii deponetilor trebuie protejati. Sunt 10 milioane de depozite bancare. Banii deponentilor..sunt 150 de miliarde de lei care sunt banii oamenilor, mai sunt alte 100 de milioane banii firmelor. Sunt banii nostri, pe aceia ii protejam, pentru ca acesti bani sunt in banci.

Confuzia creata intre a proteja sistemul bancar sau o banca sau alta cu care un client nemultumit are probleme, este una extrem de grava. Ea nu trebuie lasata sa persiste. De aceea insist: propagarea acestei confuzii, ca BNR ar proteja o banca sau alta, este extrem de periculoasa.(M.I.)

Comportamentul BNR din ultima perioada indica total altceva, dle guvernator. In perioada neagra de acordare a creditelor toxice, ati “intervenit” cu 2-3 declaratii la TV. Acum, cand a venit vremea decontului acelei calamitati, actionati de parca ar fi sfarsitul lumii. Daca nu sunteti avocatul bancilor, atunci emiteti un comunicat despre opinia BNR asupra acestui subiect, apoi lasati Parlamentul sa-si faca treaba. Si ocupati-va in continuare de politicile macro.

Sa nu uitam ca, in ceea ce priveste legea DIP, angajati cu functii inalte din cadrul BNR au acuzat parlamentarii de rea-vointa, i-au denigrat, au mers pana la a-i ameninta cu DNA. Faptul ca nu v-ati delimitat de afirmatiile acestora va face partas, mai exact, coordonatorul acestor actiuni, avand in vedere functia dvs. Ati facut tot ce v-a stat in putinta pentru a tergiversa si impiedica bunul mers al procesului legislativ, prin gasirea a tot felul de chichite, cererea de termene peste termene, tertipuri care nu fac cinste unei institutii a statului.

Asa fac avocatii, cand vor sa scape un inculpat. Asa va percepe lumea. E o eticheta pe care v-ati pus-o singur.

  • Mai vreau sa spun ceva: BNR emite moneda nationala, si anume leul. Cu aceasta moneda se fac platile-sunt peste 300.000 de plati zilnic, cu care se fac zilnic plati. Isi poate cineva inchipui cum mai poate functiona aceasta tara daca 300.000 de plati sunt puse sub semnul intrebarii in fiecare zi prin manifestari din acestea, mai mult sau mai putin violente.(M.I.)

300.000 de plati zilnice sunt puse sub semnul intrebarii prin astfel de manifestari violente. Aveti perfecta dreptate: migratia anuala a berzelor dinspre Romania spre Africa este pusa serios sub semnul intrebarii de mulgerea cu instalatii automate a vacilor Angus in Argentina. Si, desigur, tot sub semnul intrebarii este pusa degradarea Marelui Zid Chinezesc de rivalitatea istorica dintre triburile Maori din Noua Zeelanda. Spuneati cumva ca traiti intr-un paradox?

  • Apar moneda nationala, nu bancile. Asta e datoria acestei institutii de la infiintare – sa apere leul! Si nu uitati, ca leul romanesc, asa cum uneori il privim si cum aruncam cu el pe scarile Bancii Nationale -intr-o maniera iresponsabila- este dupa un sfert de veac, total convertibil. El se tranzactioneaza nu doar la Bucuresti ci si la Londra. E detinut si de straini. Sunt peste 20 de miliarde de lei, detinute de cateva zeci de mii de nerezidenti.

Adica aceia au incredere in leu, iar noi aruncam cu el in stanga si in dreapta. Crede cineva ca este simplu sa asiguri stabilitatea monedei nationale? Sa ai grija ca evolutia sa fie echilibrata, sa nu se creeze distorsiuni, nu este o chestiune usoara, dar este datoria Bancii Nationale.(M.I.)

Va contrazicem: desi pusi la pamant de sistemul pe care il patronati, suntem in continuare responsabili. Cat despre acei bani pe care i-am lasat acolo, am inteles, cu regret, ca nu ati reusit sa ii recuperati: oamenii strazii ai fost mai abili. Curios, deoarece stiam ca in randurile bancherilor se afla si atleti de performanta. Cu perseverenta, se poate reusi, data viitoare…

Stiu oare “aceia” ce se petrece in sistemul bancar romanesc? Sunt oare “aceia” umiliti prin declaratii iresponsabile cu caracter oficial, terorizati prin executari silite, telefoane la miezul noptii, abuzati prin dobanzi la dobanzi, usi inchise in nas si plimbari din ghiseu in ghiseu? Au “aceia” membri in familie care s-au sinucis, distrusi fiind de sistemul pe care il conduceti si il aparati, dle guvernator? “Aceia”, daca ar fi avut incredere in acest sistem, nu ar fi fost nerezidenti. Ar fi ramas in tara. Ca “acestia”, care traim toate aceste drame.

Despre criza francului elvetian

  • Nu a fost decizia BNR de a scumpi francul. Nu a fost decizia nici a Bancii Centrale Europene, ci a Bancii Centrale a Elvetiei.  Aprecierea francului a creat multe turbulente in toate tarile in care s-au acordat credite in franci. Am intervenit atunci si am spus ca in cazul Romaniei este cel mai mic decat in alte tari ca Ungaria, Polonia, Croatia si ca o solutie rezonabila ar fi ca bancile sa discute cu clientii de la caz la caz pentru ca fiecare credit isi are povestea lui iar a le trata pe toate la gramada nu este posibil.(M.I.)

Apreciem ca nu ati intervenit in mod real pentru rezolvarea crizei profunde a francului. Aparitia la TV cu 3 declaratii nu reprezinta interventie. De 25 de ani “interveniti” altfel, iar astazi suntem in prapastie. Interventie inseamna adoptarea si aplicarea unui set de masuri CONCRETE care sa mentina acel macroechilibru cu care ne intoxicati zilnic.

  • Bancile in Romania, in ultimii 3 ani au avut pierderi masive. Actionarii au fost nevoiti sa vina cu bani care sa acopere aceste pierderi. Bancile lucreaza cu riscuri, isi asuma riscuri, dar aceste riscuri se pot intinde pana acolo incat sa nu se atinga de banii deponentilor. In momentul in care o banca nu mai da inapoi banii deponentilor, nu mai e banca. a nu da cu imprumut banii bancii, ci ai deponentilor. Are un contract ferm, nemilos, fata de deponenti. Daca nu poate da inapoi la scadenta sau la cerere banii unui singur deponent, se poate instala panica bancara.

Formule de tipul: bancile nu-si asuma riscuri sau bancile trebuie sa fie partenere cu clientii. Pai bancile nu pot fi partenere de afaceri cu clientii. Creditul de aia se numeste credit pentru ca nu este o investitie, nu este un parteneriat de afaceri. Bancile dau credite cu garantii si trebuie sa recupereze acesti bani pentru a-i da inapoi deponentilor.(M.I.)

Va explicam cum e cu deponentii: in momentul de fata, o banca, dupa ce a executat un debitor aflat in incapacitate de plata, vinde si recupereaza in multe cazuri, chiar si numai 5-10% din valoarea creantei. Adica, banca recupereaza, voit, 5-10% din banii deponentilor. Respectiv, in scopul nobil de a recupera banii deponentilor, banca vinde imobilul ipotecat la un prêt cu mult sub cel al pietei. Deci, banca nu da 2 bani pe banii deponentilor. Poate ne mai explicati o data, nu om fi inteles noi cum e…

De legea bail-in cred ca e inutil sa mai vorbim… Doar sa intelegem ca, atunci cand va lua din depozitele de peste 100.000, banca nu mai e banca. Tocmai v-am citat: ne-ati spus ca o banca, daca apeleaza la bail-in, nu mai e banca. Din nou suntem in paradox?

Banca nu trebuie sa fie partener de afaceri, dar banca trebuie sa respecte legile economiei. Cu atat mai mult o investitie este supusa riscului, pe o piata corecta si libera. Asta scrie si in manualul acela fara de care nu se intra la ASE pe vremea dvs. Mai rasfoiti-l cu atentie, poate paginile respective or fi fost lipite…

PS: avem inca o nelamurire: majoritatea bancilor au raportat profit.

  • Confuzia aceasta este periculoasa si este in mare masura vina bancilor comerciale, a Asociatiei Romane a Bancilor care nu au continuat ceea ce s-a inceput in 1991, cu educatia bancara. Noi am cerut atunci sa existe in clar in fiecare banca la intrare, la ghiseu, un bilant de banca simplificat, pentru ca lumea sa stie cum functioneaza o banca.(M.I.)

Tot ce au afisat bancile au fost reclamele mincinoase, in mijlocul carora tronau sloganurile despre increderea netarmurita in client. Atat de mare era increderea, incat si-au legat pixurile cu sarma la ghisee.

Tot ce ati facut atunci a fost ca intotdeauna: ati declarat si ati tolerat…

Despre darea in plata

  • O lege care a fost prezentata ca o lege sociala, a devenit peste noapte fie o lege a dreptatii, fie una asa-zis economica, fie una de protectie a consumatorului. Despre asta am spus ca e o gogomanie, nu despre legea in sine.(M.I.)

E imbucurator sa aflam ca va deranjeaza doar denumirea legii, in timp ce admiteti ca fondul e bun. Deci, in sfarsit, suntem de acord: legea e buna.

  • BNR informeaza corect publicul si suntem recunoscuti pe plan international ca o institutie extrem de serioasa.(M.I.)

Nu pentru mult timp: in scurt timp Europa va afla cat gunoi ati inghesuit sub un pres devenit neacoperitor. Nu toate institutiile din Europa sunt de forta. Unele chiar isi fac treaba, si si-o vor face si in cazul catastrofelor bancare din Romania. A venit timpul sa va conformati cerintelor europene.

  • Am auzit de la initiatori ca ar exista in SUA si peste in Europa..dar acest lucru nu este adevarat! Asa ceva ca la noi nu exista nicaieri.  In SUA, din 50 de state, in 11 exista legi de acum 100 de ani, care nu sunt retroactive ca la noi…Iar conditiile sunt mult mai severe. De pilda, daca intre valoarea imobililului dat in plata si ceea ce mai are de rambursat din credit exista o diferenta pozitiva, acea diferenta e considerat venit suplimentar si se impoziteaza. Daca tot dam exemple, haideti sa le spunem in intregime!

In Europa, sub forma din Romania, nu exista o asemenea lege. Principiul darii in plata e acceptat la buna intelegere intre debitor si creditor. Si in prezent in Romania pe baza Codului Civil se poate stabili acest principiu.

Exista un experiment in Spania, nu foarte fericit, dar care nu se refera neaparat la darea in plata ci la protectia celui care nu isi mai poate plati casa si trebuie sa plece din casa sa. Are cu totul alta directie legea respectiva. In Letonia exista o lege similara dar care nu este retroactiva si care a suferit numeroase amendamente. Ceea ce s-a aprobat in Parlamentul Romaniei este un experiment unicat. (M.I.)

In Europa si SUA exista banci nationale, guverne, aparate legislative care au avut grija ca imprumutatii sa nu ajunga in situatia noastra. Va recomandam sa studiati cazul Islanda. Sau, daca au ajuns, au rezolvat problema responsabil – a se vedea Polonia, Ungaria, Croatia. Iar ne mintiti: creditorul nu a avut, nu are si nici nu va avea NICIODATA bunavointa. De 25 de ani ati lasat sistemul financiar din Romania la bunavointa oricui a cerut-o, de fiecare data, injust, fara exceptie. Stop!

PS: Sa vorbim, totusi, de retroactivitatea unei legi de 100 de ani… spuneati ca traiti un paradox?

  • Prima Casa e un program guvernamental care nu are ce cauta in legea darii in plata. O lege a Statului care sa puna in discutie garantia Statului Roman suna groaznic si pe plan intern si pe plan international! (M.I.)

Excluderea programului Prima Casa din legea DIP este o forma de discriminare, din cel putin 2 motive: cei cu prima casa beneficiaza de garantarea a 50% din partea statului; cei care nu mai pot plati si pierd casa sunt executati silit de catre ANAF timp de 5 ani, dupa care creanta li se prescrie – nu acelasi lucru se intampla in cazul celorlalti debitori. Daca tot ati pus problema discriminarii, va amintim ca exista o categorie larga de imprumutati, care au platit avans de 30% si care platesc rate umflate de clauze abuzive, la un curs dublu fata de cel de la data la care au contractat creditul! In cazul carora statul nu garanteaza nimic! In plus, cei cu probleme in cadrul programului Prima casa sunt foarte putini, pentru moment– cateva sute de persoane. Puteti garanta ca imprumutatii prin Prima Casa nu vor avea niciodata probleme? Nimeni nu o poate face. O lege corecta nu introduce exceptii nejustificate. Iar Legea Darii in Plata trebuie sa fie o lege corecta.

Citatele sunt preluate dintr-un articol publicat de Hotnews, referinta: http://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-20848653-isarescu-bnr-gestul-total-nefericit-arunca-bani-treptele-bnr-echivaleaza-terfelirea-tricolorului-sau-fluieratul-atunci-cand-canta-imnul-national.htm

 

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

3 comments

  1. Bai frate, astuia numit Tutangamon-ul bancilor trebuie sa-i explici precum prescolarilor….. Oare-i prost sau hot ??? A fi sau a nu fi, asta-i intrebarea….

  2. Cat poate asta sa ne ia de fraieri??? Tehnici specific securiste: tine poporul in intuneric, needucat, cenzureaza media si II POTI PROSTI LA NESFARSIT! Din pacate ptr eu aceste vremuri incep sa apuna…

  3. Felicitari pentru articol,
    Este radiografia corecta a unei institutii (BNR) si a unui guvernator care numai in slujba cetateanului (roman) nu este.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *