Despre darea in plata cu efect liberatoriu, pe intelesul dlui Cinteza

In pregatirea dezbaterii de maine, 24 nov 2015, din Comisia juridica a Camerei deputatilor asupra proiectului legii darii in plata cu efect liberatoriu, sefimea BNR a iesit, ca de obicei, la atac, ca un bun avocat din oficiu care se ocupa, pe banii nostri, cu apararea bancilor delincvente si ireponsabile care se tem de aceasta lege.
Ca de obicei, cel care apasa butonul de panica este dl Cinteza. Conform declaratiilor acestuia, legea darii in plata cu efect liberatoriu a imobilului ipotecat ar putea genera in sistemul bancar pierderi estimate de 4 mld lei, cu consecinta falimentului a cel putin uneia dintre bancile care activeaza in Romania. Va reamintiti, desigur, ca acelasi domn Cinteza declara in Parlament, in februarie 2015, in urmarea evenimentului de 15 ianuarie, care a determinat explozia cursului francului elvetian ca, fie in cazul in care Justitia va dispune inghetarea cursului, fie in cazul in care legiuitorul va emite o lege de inghetare a cursului leu-franc sau de plafonare a acestuia, vor fi pierderi de cca 5 mld lei in sistemul bancar, cu consecinta falimentului a cel putin 4 banci care activeaza in Romania. Evident, si acum, ca si atunci, “stirea” a beneficiat de o mediatizare exploziva. Cine trebuia sa ia aminte, a luat aminte – toate procesele colective judecate pina acum au fost trintite de justitie exclusiv pe argumentul emotional al fricii de faliment bancar. Iar proiectul legii plafonarii cursului la creditele in valuta zace, bine-mersi in Parlament, fara sanse de a mai fi luat in discutie in aceasta legislatura.
Prima intrebare care se ridica este : cite banci se afla in faliment virtual, dupa luminile si intelepciunea dlui Cinteza, 4 sau doar una? Si care sunt acele banci, ca sa stim si noi sa ne retragem depozitele de acolo, pentru a nu fi in pericol de bail-in (adica, sa nu raminem fara bani pentru ca ni-i confisca BNR pentru a salva banca falimentara, in sacrificiul drepturilor noastre)?

Daca o intrepindere obisnuita intra in faliment si pierzi bani din acest risc devenit realitate, cam asta e regula jocului in capitalism si, de aceea, nu ai a te plinge. Dar daca falimentul este cunoscut de initiati si ascuns de auditori, supraveghetori si controlori, atunci asta se cheama bancruta frauduloasa. Nu se mai cheama capitalism, ci banditism.
Pe de alta parte, eu vreau sa va supun atentiei, chiar daca postarea va deveni interminabila, niste argumente extrase din declaratiile dlui Cinteza si din realitatile romanesti de dupa instalarea crizei economice.

In 2014, pierderile totale ale sistemului bancar au fost de 4,5 mld lei. Aceste pierderi sunt inregistrate fiscal. Ele, sunt, deci reale si nu estimate. A fost vreo banca trimisa in faliment dupa ce aceste pierderi au fost inregistrate fiscal? De ce ar fi mai mare riscul de faliment in cazul unei estimari de pierdere de 4 mld lei, pierdere care nu s-ar intimpla intr-un singur an, ca nu ar avea cum?

Profitul operational cumulat pe intregul sistem bancar de anul acesta, este de 2,2 mld lei. Acest profit este suspect pina si pentru dl Cinteza, in conditiile in care anul acesta nu au mai fost operate cesiuni de credite neperformante (unele dintre ele erau anuntate cu surle si trimbite in prima jumatate a anului; asa a fost, spre exemplu, operatiunea “Neptun” planificata de BCR, operatiune abandonata in mod ciudat la jumatatea anului). In plus, in acest profit operational cumulat trebuie inclus profitul pe hirtie de 1,5 mld lei rezultat din fuziunea Volksbank cu Banca Transilvania, fuziune care a fost un pariu personal al dlui Cinteza, asa cum este un pariu personal al aceluiasi functionar al BNR preluarea Carpatica si Pireaus de catre fondul de hedging J C Flowers.

Creditele neperformante in intregul sistem bancar este in prezent de 16%, conform criteriilor impuse de Autoritatea Bancara Europeana (si de doar 12%, conform criteriilor impuse de BNR; e foarte interesanta aceasta dubla masura; ma intreb cine pe cine pacaleste aici). Fata de Italia, unde rata neperfomantei este de 35%, acest procent romanesc pare decent. Dar, trebuie aratat ca s-a ajuns la acest procent relativ redus doar pentru ca s-au vindut anul trecut foarte multe credite neperformante. La inceputul anului 2014, totalul creditelor neperformante era de peste 28%, unele banci avind in zona de retail pierderi din credite neperfomante de peste 34%. Nicio banca nu a intrat in faliment, desi vorbim de pierderi de zeci de mld de lei rezultate din aceasta neperfomanta.

Pe de alta parte, rata relativ redusa de neperformata este una “pe hirtie”.
Pentru a rezulta o astfel de rata de neperformanta aparent redusa, precum si o solvabilitate bunicica, s-au efectuat “restructurari” ale creditelor, suspecte chiar si pentru dl Cinteza. Omul remarca saptamina trecuta ca a descoperit la banci cazuri multiple in care contractele de credit au fost amendate (modificate prin acte aditionale) de peste 20 de ori in ultimii ani, fara ca macar dobinzile sa fie achitate. Si acestea nu sunt chestiuni punctuale, acestea reprezinta un adevarat fenomen, din moment ce dl Cinteza se simte nevoit sa le faca publice. Deci, creditele neperformante sunt, de fapt, mult mai multe. Cele raportate de banci pentru a da bine la solvabilitate nu iau in calcul aceste rostogoliri ale unor credite care, aparent, pot fi platite, dar in realitate sunt “moarte” de mult. Iar cifra vehiculata de dl Cinteza este de-a dreptul ametitoare : e vorba de “restructurari” de 28 de mld lei! Suma este de 7 ori mai mare decit estimarea de “pierdere” din aplicarea legii darii in plata, estimare facuta publica de acelasi domn Cinteza, pentru a-si putea sustine afirmatia panicarda referitoare la falimentului a cel putin o banca din sistem. Dl. Cinteza, in plus, spune ca aceste “restructurari” sunt de fatada. Nu exista, conform dlui Cinteza, niciun eveniment important, niciun fapt care sa justifice restructurarea. Ea se face “pur si simplu [pentru] ca vrea banca sa-l scoata din categora celor neperformante si sa nu mai formeze provizioane” – declaratie dl Cinteza, in ZF, numarul de azi, 23 nov.
In alta ordine de idei, reamintesc sefimii BNR ca exista o multitudine de executari silite finalizate cu luarea imobilului in contul creantei sau cu parcarea acestuia intr-un SPV (=societate – vehicul cu scop special) care este, de fapt, tot banca, intrucit acest SPV este detinut in proportie de 100% de banca, el “partajind”, de regula, aceeasi manageri pe care ii are si banca propriu-zisa. Pretul adjudecarii acestui imobil executat silit nici macar nu este avansat de SPV, ci tot de catre banca, prin credite acordate de banca – societate-mama filialei sale. Este o operatiune de “curatare” a situatiilor financiare a bancilor care seamana cu ceea ce face baba atunci cind baga gunoiul sub pres fiind convinsa ca face curatenie in casa. Este, de altfel, o operatiune juridica si financiara ilegala, atit din perspectiva Basel II, cit si din perspectiva obligatiilor fiscale ale bancii care, marcind in acest fel pierderile, nu mai plateste nici tva, nici impozit pe profiturile pe care le externalizeaza. Acest comportament ilegal este fie tolerat de ani de zile de catre BNR, fie ignorat (desi treaba este un secret al lui Polichinelles), in ambele cazuri BNR fiind in culpa grava.

In locul sefimii BNR eu nu as lua partea acestor delincventi care pun in dificultate o autoritate publica a Romaniei. Eu le-as retrage autorizatia de functionare pentru ceea ce fac.
Si, in fine, cel mai dureros aspect este cel pe care legea darii in plata cu efect liberatoriu incearca sa il elimine. Dupa executarea silita a casei de locuit, cu transformarea debitorului si a familiei sale in homeless-i, onorabila banca isi vinde debitorul unor colectori de creanta cu sume absolut ridicole, care ajung uneori sa fie chiar si 2% din valoarea nominala a creantei. O casa cumparata pe credit acum 7 ani cu 50 de mii de euro, pentru care debitorul a platit ca avans 12.500 de euro (25% din pret) si inca 20.000 de euro cu titlu de dobinzi, comisioane si (un pic de) rate, este executata silit pentru 10 mii de euro, raminind un rest de achitat de 40.000 de euro, ca si cind debitorul nu ar fi platit nimic pe acea casa. E simplu de inteles de ce se ajunge la asta – dupa ce debitorul are primul incident de plata (una sau mai multe rate care nu se pot plati integral), incep sa curga penalitati, la infinit, asa ca oricit ar plati debitorul, tot nu ajunge sa fie la zi cu platile pentru a nu mai curge penalitati, si se intimpla asta ca intr-un cosmar in care alergi cu sufletul la gura dupa autobuz si nu ajungi sa te urci in el inainte de a fi plecat din statie. Unii o iau de la capat, incercind sa prinda din mers autobuzul. Altii clacheaza, punindu-si capat zilelor. Si, cu un imens cinism, restul de creanta de de 40 de mii e euro, care produce in continuare penalitati, este vindut unui colector de creante cu 800 de euro. Pentru colectorul de creante, chiar si o recuperare de 30% din aceasta creanta pe care banca i-o face cadou este un profit imens : de la la 800 de euro (la care s-ar putea adauga costuri legale proprii de 5-6 euro), la 12.000 de euro, rata profitului este de 1500%. Iata pentru cine isi pune in joc credibilitatea sefimea BNR.

Oare nu ar fi mai eficient pentru intregul sistem ca acea banca delicventa sa accepte sa primeasca de la debitor, fie pe loc, fie in urmatorii 25 de ani, intre 30-50% din valoarea creantei (care, si asa, este umflata cu clauze abuzive si cu penalitati excesive)?

In final, am doua vesti pentru dl Cinteza :
(i) mai multe case detinute de banci, direct sau prin SPV-urile proprii, inseamna o presiune in jos pentru preturile caselor; o ieftinire a caselor inseamna o mai mare apetenta a potentialilor consumatori pentru credite bancare si o largire a “plajei” celor care isi pot permite, fara riscuri de neperformanta in executarea contractului, sa ia un credit;
(ii) nimeni nu se va grabi sa isi lase casa in miinile unei banci dupa ce a platit 60% din valoarea ei initiala si dupa ce si-a organizat intreaga viata materiala si emotionala in jurul acestei case. O va face doar daca nu va mai avea nicio alta sansa de iesire din captivitate. Banca, in schimb, va deveni mai atenta cu banii sai si mai responsabila – stiind ca oricind debitorul ii poate lasa casa in contul creantei, banca va avea o alta atitudine privind restructurarea si impartirea poverii cu debitorul.
Legea darii in plata este pentru a determina aceasta responsabilizare a bancilor si nu pentru a determina pierderi sistemului bancar.

av. Gheorghe Piperea

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

16 comments

  1. Corect, asta trebuie sa inteleaga cintezoiul: “Legea darii in plata este pentru a determina aceasta responsabilizare a bancilor si nu pentru a determina pierderi sistemului bancar.”

  2. daca se poate face un sondaj….sa se poate observa cine este pentru aceasta lege …..cine este cinteza un angajat al Bnr, un salariat platit de popor,cum isi permite un angajat al poporului sa ia decizii contra poporului sau ,care pe deasupra il mai si plateste ,cinteza desteptarea…….. sau hai de te culca…. huoooooooo la puscarie !!!!!

  3. Este neconstitutional sa dai Prima Casa din bani publici, adica si din banii imprumutatilor in CHF pe care ii executi. Ce parere ai domnule Cinteza, cum este cu constitutia, e ca si cum nu exista in Romania, altfel nu ajungeam sclavii bancilor straine, am fi avut imprumuturi de bun simt, fara a fi mintiti de angajatii bancilor si de BNR, ca sa le iasa lor banii la greu. In plus, suntem in UE, avem si noi drepturi europene, dobanzi europene, legi europene, nu putem fi sclavi cand Romania este in UE, este aberant. Romania se trezeste domnilor bancheri si veti zbura in tara voastra, falimentari de tot, mai bine ati lua masuri pentru populatia Romaniei, nu pentru buzunarele voastre, altfel plecati cu buzunarele goale, VA PROMITEM!

  4. O asteptam cu maxim interes . O sa mergem hotararati la banca cu cheile in mana . Asa o sa se potoleasca de atata lacomie si o sa fie mai atenti la clienti .

  5. Cred ca ar fi cea mai echitabila lege. Daca am girat cu o locuinta sa execute doar locuinta. Pai normal ca lu convine pt ca nu vor mai putea vinde locuintele in bataie de joc si la preturi de 2 lei pt ca nu ii interesa si iti puneau poprire pe salariu. Asa vor fi mai responsabili si vor negocia cu oamenii si nu vor mai vinde la preturi de nimic locuintele pt ca vor fi direct interesati sa obtina un pret bun. Nu vor mai putea face abuzuri, asta nu le convine si ii deranjeaza ca nu vor mai avea drept de viata si de moarte asupra noastra. Acum suntem intro scalvie moderna dar nu vrem sa recunoastem

  6. Nu ne mai manipulati, domnule Cinteza, domnilor supraveghetori si protectori ai bancilor, nu ai cetateanului corect!

    Lasati-i sa piara pe graiul lor! Au avut cativa ani la dispozitie sa isi revada pozitia si si-au batut joc nu doar de noi, dar si de indemnul BNR de a negocia!

  7. Dragii nostri Beneristi! Va scriu acum, in ultimul ceas, satula de ultimii 8 ani din viata mea. M-am saturat de hotia bancii si de sustinerea voastra, sa nu cumva sa falimenteze. Nu, noi astia cu credite in CHF, nu suntem categoria fitosi, suntem doar categoria experiment. Nu ne-am luat vila, nici piscina, ne-am luat un apartament de 2 camere. Deci nimic fitos, ci doar un mic apartament in care sa avem unde ne retrage seara, unde sa ne crestem copii si unde sa le oferim educatie. Caci ce sa vezi? AVEM DREPTURI, zau! Mai consultati Constitutia, Biblia…ceva. Lasati Legea Darii in plata sa mearga mai departe!!!! Nu suntem atat de cretini sa renuntam la casa. Asta ar insemna sa ne batem joc de munca noastra, de banii si investitiile facute, de concediile ratate pentru a plati ratele, de serile in care am plans ca nu mai ramaneau bani pentru alte necesitati. PUNETI-VA IN LOCUL NOSTRU, INCHIPUI-TI-VA CA UNUL DIN COPII VOSTRII ARE CREDIT SI E IN SITUATIA NOASTRA. Chiar nu ati face nimic? ati fii de partea bancilor? De ce falimenteaza bancilor domnilor BENERISTI? Nu falimenteaza, le e teama ca trebuie sa respecte o lege, le e teama ca nu vor mai exploda conturile lor, NU STIU CUM SA PROCEDEZE CORECT si asta e foarte greu! Va multumim DRAGI BENERISTI in numele tuturor copiilor, va multumim ca va ganditi la viitorul lor, va multumim ca veti fi alaturi de noi si…nimeni si nimic nu va impiedica LEGEA sa mearga mai departe. Nu vreau sa fac o comparatie, dar nu transformati Romania in Colectiv! Sper ca urmariti parerile noastre. NU NE VOM LASA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  8. Dragii nostri Beneristi! Va scriu acum, in ultimul ceas, satula de ultimii 8 ani din viata mea. M-am saturat de hotia bancii si de sustinerea voastra, sa nu cumva sa falimenteze. Nu, noi astia cu credite in CHF, nu suntem categoria fitosi, suntem doar categoria experiment. Nu ne-am luat vila, nici piscina, ne-am luat un apartament de 2 camere. Deci nimic fitos, ci doar un mic apartament in care sa avem unde ne retrage seara, unde sa ne crestem copii si unde sa le oferim educatie. Caci ce sa vezi? AVEM DREPTURI, zau! Mai consultati Constitutia, Biblia…ceva. Lasati Legea Darii in plata sa mearga mai departe!!!! Nu suntem atat de cretini sa renuntam la casa. Asta ar insemna sa ne batem joc de munca noastra, de banii si investitiile facute, de concediile ratate pentru a plati ratele, de serile in care am plans ca nu mai ramaneau bani pentru alte necesitati. PUNETI-VA IN LOCUL NOSTRU, INCHIPUI-TI-VA CA UNUL DIN COPII VOSTRII ARE CREDIT SI E IN SITUATIA NOASTRA. Chiar nu ati face nimic? ati fii de partea bancilor? De ce falimenteaza bancile domnilor BENERISTI? Nu falimenteaza, le e teama ca trebuie sa respecte o lege, le e teama ca nu vor mai exploda conturile lor, NU STIU CUM SA PROCEDEZE CORECT si asta e foarte greu! Va multumim DRAGI BENERISTI in numele tuturor copiilor, va multumim ca va ganditi la viitorul lor, va multumim ca veti fi alaturi de noi si…nimeni si nimic nu va impiedica LEGEA sa mearga mai departe. Nu vreau sa fac o comparatie, dar nu transformati Romania in Colectiv! Sper ca urmariti parerile noastre. NU NE VOM LASA!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

  9. Sa nu uite niciodata cei din bnr asa cum spune dl Pipera ca aceasta banca nationala trebuie sa reprezinte interesele cetatenilor si Romaniei ..nu al bancilor care am curaj sa fac pariu ca sunt cu capital strain printre cele care zice Cinteza asta ca ar da faliment..sa se duca si el si Isarescu si sa ne lepadam odata de necuratii astia , pe buna dreptate ..mai oamenilor alesi care stati in Parlamentul Romaniei , haideti odata sa facem si dreptate , haideti sa ne apucam sa reprezentam si interesele cetatenilor alegatori !

  10. Sa nu uite niciodata cei din bnr asa cum spune dl Pipera ca aceasta banca nationala trebuie sa reprezinte interesele cetatenilor si Romaniei ..nu al bancilor care am curaj sa fac pariu ca sunt cu capital strain printre cele care zice Cinteza asta ca ar da faliment..sa se duca si el si Isarescu si sa ne lepadam odata de necuratii astia , pe buna dreptate ..mai oamenilor alesi care stati in Parlamentul Romaniei , haideti odata sa facem si dreptate , haideti sa ne apucam sa reprezentam si interesele cetatenilor alegatori !

  11. Legea darii în plata o sa relanseze creditarea în România. Băncile care se opun sunt bănci lipsite de viziune, antieconomice și viitor falimentare.
    Dl Cinteza ar trebui sa indemne băncile sa dezvolte capacități de gestiunea și asigurarea riscului de creditare imobiliara și de orientare către piața de business.

  12. Domnule avocat, eu am un “credit nevoi personale cu garantie imobiliara” in CHF si nu un “credit ipotecar” asa cum prevede initiativa legilsativa adoptata de Senat. Daca legea va fi adoptata, voi putea beneficia de prevederile ei?
    Multumesc

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *