Raport asupra stabilității financiare 2015

Din punct de vedere macroeconomic, impactul sistemic potenţial al riscului de
conduită necorespunzătoare din sistemul bancar european vizează:

a) costurile mari pentru societate şi faptul că ar putea afecta încrederea în pieţele şi instituţiile
financiare
;

b) efectele sancţiunilor asupra sistemului bancar, având în vedere
incertitudinile care ar putea fi generate în ceea ce privește modelul de afaceri al
instituțiilor de credit, nivelul solvabilității și profitabilitatea instituțiilor de credit.
Problemele legate de conduita incorectă sunt identificate uneori și la nivelul unor
bănci de importanță sistemică; apariția costurilor asociate conduitei incorecte în
perioade de recesiune poate amplifica efectele negative, având astfel un impact
prociclic;

c) conduita neetică ar putea conduce la sistarea activităţilor unei bănci de
importanţă sistemică, afectând buna funcţionare a anumitor pieţe şi furnizarea unor
tipuri de servicii financiare.

Având în vedere costurile potenţiale ridicate pentru societate şi posibilele consecinţe
asupra stabilităţii financiare, pentru prevenirea riscurilor de conduită
necorespunzătoare se recomandă: adoptarea unei guvernanţe corporative şi a unor
controale interne de gestionare a riscurilor în conformitate cu modelul de afaceri al
băncii, dar şi la nivel de conducere executivă, prin promovarea şi menţinerea unei
culturi organizaţionale de gestionare a riscurilor şi adoptarea unei culturi etice
puternice
.

Instituțiile de credit din România sunt supuse riscului de conduită, ca urmare a
intereselor imperfect aliniate între manageri și acționari, respectiv ca urmare a unui
control insuficient al riscului. Deficiențele în ceea ce privește gradul de pregătire a
personalului implicat în activitatea de creditare a condus la o informare uneori
incompletă a consumatorilor în ceea ce privește riscurile de bază asociate produselor
de creditare
. Evoluțiile pronunțat adverse ale cadrului macroeconomic au contribuit la
relevarea unor aspecte mascate în perioada anterioară crizei financiare globale:
practicarea unor rate ale dobânzii a căror stabilire nu putea fi înțeleasă de client,
acordarea de credite pentru care capacitatea de rambursare era de importanță
secundară (pornind de la considerentul că fenomenul de neplată nu este de natură să
genereze pierderi într-un mediu în care bunurile imobiliare utilizate drept garanții
pentru contractarea creditelor se aflau într-o continuă creștere a valorii de piață),
practicarea de comisioane excesive, expunerea unor categorii vulnerabile la produse
având o volatilitate ridicată a factorilor de risc
.

În prezent, sunt aplicabile o serie de reglementări care tratează aspecte privind
guvernanţa internă pentru abordarea acestui risc, recomandări privind evaluarea
competenţei persoanelor din managementul băncii, principii pentru stabilirea unui
indice de referinţă, recomandări privind politicile de remunerare.

Vezi raport integral aici: RSF2015

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci