Cresterea cursului francului elvetian si tragica istorie a creditarii in valute straine (partea II)

Mecanismele care stau la baza creditelor FX (in valute straine)

Desi istoria creditarii in valute straine difera de la o tara la alta, mecanismul general este acelasi peste tot. Intotdeauna implicand patru actori: institutii financiare internationale in cautare de margine de dobanda; investitori, denumiti adesea „dentisti belgieni”, adica persoane instarite in cautarea unor investitii pe termen lung cu grad moderat de risc; institutii financiar bancare de pe piata locala (deseori subsidiare ale bancilor straine) care cauta sa acorde imprumuturi in valute straine; persoane in cautarea unor credite cu dobanda mica.

Imprumuturile FX de obicei tintesc persoanele cu venituri medii sau mici din tari cu economie slab dezvoltata sau in tranzitie, cu moneda nationala instabila sau lipsita de credibilitate – si/sau dobanzi mari. Bancile care crediteaza sunt adesea, dar nu intotdeauna, banci straine, care opereaza intr-un context legislativ slab, cu o protectie a consumatorului slaba sau inexistenta.

Exista in mod cert imprumuturi FX si in alte tari, cum ar fi Marea Britanie, insa acestea au fost oferite, in mare parte,  unor imprumutati instariti, care finantau tranzactii cu proprietati in strainatate. Pentru aceste persoane imprumuturile pot fi in mod clar dureroase, insa aceste cazuri sunt anomalii, lovind un numar foarte mic de imprumutati. In Franta, multe consilii locale se confrunta cu problema imprumuturilor in CHF, luptand in instante impotriva institutiilor financiare, consiliile locale infruntand o problema majora insa fara a se intruni caracteristicile modelului descris mai sus.

Descrierea generala de mai sus se potriveste situatiei din tari precum Australia, Noua Zeelanda, Islanda si tarilor in care multi imprumutati se lupta din greu cu creditele in CHF/valute straine inca din 2008 – Polonia, Croatia, Ungaria si altele (Romania, n.r.). Cu exceptia Islandei, imprumutatii din toate aceste tari s-au luptat cu bancile ani in sir, deseri cu succes limitat sau foarte intarziat. Doar recenta explozie a cursului CHF (din ianuarie 2015, n.r.) a reusit sa arate, in sfarsit, calamitatea pe care aceste credite o constituie pentru debitorii obisnuiti, cu venituri in moneda nationala a tarii din care provin.

Singura solutie reala pentru problema creditelor (pradatoare) in valute straine

De mai mult de 30 de ani creditele FX provoaca dezastre uriase si tragedii personale, periodic, in tara dupa tara. Modelul este intotdeauna acelasi. Bancile continua cu acest tip de creditare, minimalizand sau ignorand riscul neinformarii clientilor. Singurele elemente noi sunt alte tari si alti oameni care sufera consecintele.

Intrucat istoria se repeta de zeci de ani, bancherii care acorda astfel de credite nu mai pot pretinde ca nu au cunoscut riscurile. In schimb, acordarea de credite FX unor persoane fizice neasigurate impotriva riscurilor in crestere seamana cu creditarea  pradatoare: bancile trebuiau sa cunoasca riscurile si faptul ca acestea s-au materializat intr-adevar in diferite tari.

Bancherii au demonstrat ca nu au invatat mai nimic din cele petrecute in ultimii zeci de ani. Organizatiile nationale si internationale care activeaza in domeniul controlului financiar si al protectiei consumatorului ar trebui sa lucreze la masuri prin care acordarea de astfel de credite oamenilor care nu sunt asigurati impotriva riscurilor imprumuturilor in valute straine sa devina ilegala. Pana atunci, creditele FX vor gasi alte tari in care sa semene distrugere.

Prezentul material reprezinta traducerea si adaptarea articolului: http://fistfulofeuros.net/afoe/10640/

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

2 comments

  1. Dacă noi am fost păcăliți si suntem victimele acestor infractori,iar noi ne luam pâinea de la gură să plătim ratele imense,ei de ce nu sunt pedepsiti pentru faptele lor????

  2. Trebuie sa plateasca! Bancile au folosit CHF doar ca moneda virtuala in contracte, creditarea sau debitare in relatia banca-client fiind in lei sau euro. Contul in CHF facut in banca este formal, doar un tampon de preschimare intre cele 2 monede la o paritate dupa cum vor muschii bancherilor elvetieni. In Romania intreaga economie functioneaza in lei si euro. CHF ca si coeficient de paritate a fost introdus in contracte intentionat si premeditat, de bancherii nesatui de bonusurile pentru tintele de crestere a creditarii, exact in vremea cand aceasta atinsese limita de jos si au estimat ca urma sa-si reia cresterea galopanta mult aducatoare de profit bancilor. Prostiti cu dobanzi mici si neinformati de riscuri macar am fost INSELATI.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *