Cum se punea problema CHF-ului intr-o tara civilizata, in ianuarie 2015

Traducerea articolului de pe http://derstandard.at/2000010750989/Was-Kreditnehmer-jetzt-tun-koennen

Ce pot face acum cei care au luat credite in franci elvetieni?

Renuntarea la cursul minim de schimb al francului elvetian fata de euro schimba situatia pentru detinatorii de credite in franci elvetieni. Ce posibilitati exista acum si ce recomanda bancile si autoritatile pentru protectia consumatorului

Viena – Pentru multi dintre cei care au credite in franci elvetieni, actiunea Bancii Nationale a Elvetiei (SNB) din cursul saptaminii trecute a fost un soc (Nota trad.: ianuarie 2015). Ridicarea pragului minim de 1,20 pentru cursul de schimb al francului fata de euro inseamna ca valoarea creditului luat in franci se schimba, si anume se majoreaza brusc. Afectati de aceasta masura sint, conform Autoritatii de Supraveghere a Pietei de Capital (FMA), circa 151.000 de familii din Austria, care au contractat un astfel de credit. Suma datorata a crescut prin modificarea cursului de schimb din zilele precedente in medie cu 33.000 de euro, estimeaza FMA. Volumul total al datoriei creditelor in franci elvetieni s-a marit de la aproximativ 25 de miliarde la 30 de miliarde de euro prin aprecierea monedei elvetiene.

Asadar, ce e de facut acum? Este de retinut faptul ca pierderea este momentan doar pe hirtie si ar fi transpusa in realitate numai in momentul convertirii creditului in euro. Pentru aproximativ 6000 de familii se ridica in mod acut problema gasirii unei solutii, intrucit creditele acestora au scadenta in cursul acestui an. Acestea reprezinta 4 procente din totalul creditelor, echivalentul a 1,2 miliarde euro, care vor deveni scadente.
Sa se discute cu banca
Expertii recomanda sa se incerce cit mai rapid o discutie cu banca. Daca exista anumite masuri care ar putea fi luate si care sunt acelea, depinde si de momentul cind a fost incheiat contractul, la ce curs si de asemenea de perioada ramasa de desfasurare. „Dificultatea consta in faptul ca fiecare contract este diferit” spune Christof Sperk, seful departamentului de Product Management din cadrul Bank Austria. Primul lucru care trebuie luat in considerare in discutia cu clientul este acesta: Ce inseamna cursul de la momentul acela din trecut, in raport cu situatia actuala? Apoi, se pune problema avantajului conferit pina acum de dobinda scazuta, care a dus la micsorarea sumelor de restituit. „Avantajul ca pentru monedele straine s-au platit dobinzi mai mici este, de la inceputul crizei financiare si de la adoptarea politicii dobinzilor reduse in 2008, deja de domeniul trecutului”, spune Sperk.

Urmatorul punct de clarificat este: cum s-au dezvoltat plasamentele in fondurile de investitii. La inceputul anilor 2000, in contextul pietei de atunci, rata profitului se situa intre 8 si 9 procente. Astazi, aceste cifre nu mai pot fi realizate si de aceea trebuie presupus ca investitiile nu vor satisface asteptarile clientilor. (Nota. trad.: In Austria exista o categorie speciala de credite, pentru care clientul plateste exclusiv dobinzile aferente ratelor lunare, insa principalul este transferat in plasamente in diverse instrumente financiare pe termen lung, cum ar fi fonduri de investitii, actiuni, produse de economisire, etc – denumite „Tilgungsträger”. La momentul scadentei creditului, clientul trebuie sa restituie intraga suma imprumutata utilizind capitalul rezultat in urma acestor investitii, sperind evident intr-un randament cit mai bun pe parcursul desfasurarii perioadei de creditare.)

Exista urmatoarele posibilitati in cazul acestor credite:

  • Iesire totala: Convertirea intregii sume in euro. Prin aceasta se va marca pierderea, insa riscul de moneda va disparea. Daca plasamentele pentru amortizare (Tilgungsträger – in majoritate la fonduri de investitii sau asigurari), vor fi retrase si sumele utilizate pentru plata anticipata a creditului, atunci soldul poate fi micsorat. Clientul contracteaza apoi un credit clasic in euro, care va fi restituit prin plata ratelor lunare. Bancile au momentan pentru acest pas propriile oferte. Bank Austria propune in cazul conversiei unui credit, o dobinda de 2,5% pentru un credit pe 10 ani si 2% pe o perioada de 5 ani. Nu vor fi percepute taxe pentru aceasta convertire a creditului, in cazul Bank Austria si Erste Bank. Soldul creditului se va majora substantial in majoritatea cazurilor, insa aventura francilor elevetieni va fi incheiata.
  • Sa nu se faca nimic: Se lasa plasamentele pentru amortizarea creditului si creditul in sine asa cum sunt in acest moment, sperindu-se ca francul va avea o dezvoltare ulterioara pozitiva pentru situatia creditului. In acest fel, se amina luarea unei decizii pentru un moment din viitor. Cine opteaza pentru aceasta varianta ar trebui insa sa aiba inca o perioada indelungata pina la terminarea creditului.
  • Rambursare: in loc de a spera la avantajele conferite de investitiile plasate in diverse fonduri sau actiuni (Nota trad: cu care ar rambursa intreaga suma la finalul creditului), clientii ar putea schimba tipul creditului, optind pentru plata ratelor lunare. Prin aceasta s-ar crea o povara suplimentara lunara, insa suma totala datorata s-ar diminua treptat.
  • Jumatate-jumatate: Este de asemenea posibil sa se converteasca doar jumatate din sold in euro, realizindu-se astfel doar o jumatate din pierdere. O parte a creditului (franci sau euro) poate ramine de rambursat integral la sfirsitul perioadei de creditare, iar cealalta jumatate va fi restituita treptat.
    „Recomandam clientilor nostri sa elimine riscul, in masura in care acest lucru e posibil”, spune Sperk.
    Reinhard Aumann, expert in problema creditelor in moneda straina la Erste Bank, sfatuieste sa se inceapa, intr-o forma sau alta, rambursarea creditului. „Deoarece si dobinzile la creditele in euro sunt in acest moment foarte scazute, ar trebui utilizata aceasta sansa pentru o conversie a creditului”, spune Aumann. La momentul incheierii contractelor de creditare in franci, clientii au platit in multe cazuri dobinzi cu 2 pina la 3 procente mai mari decit cele existente in acest moment pentru creditele in euro. Ofertele actuale de creditare pentru o conversie a creditului in euro la Erste Bank se situeaza la aproximativ 2%, aceasta reprezentind „jumatate din ceea ce clientii erau dispusi sa plateasca la inceputul creditului in franci”, precizeaza Aumann. Prin extinderea duratei de viata a creditului nu s-ar ajunge neaparat la o suplimentare a efortului lunar fata de momentul prezent si s-ar putea incepe reducerea datoriei.Sa se faca toate calculele
    „Este important ca pentru fiecare client banca sa estimeze cum va fi afectat bugetul familial de catre un credit in euro”, spune Aumann. Clientii nu trebuie in mod necesar sa plateasca mai mult in fiecare luna. E esential ca nivelul dobinzii sa fie asigurat pe termen lung, astfel incit platile sa poate fi prevazute, anticipate”.
    In ceea ce priveste conversia fortata sau garantiile suplimentare, conform anunturilor facute de cele doua institutii financiare, nu se poate pune problema lor. Astfel de solicitari ar putea exista, conform Asociatiei pentru Informarea Consumatorilor (VKI), daca si numai daca sunt prevazute in mod explicit in contractul de credit si clauzele sunt unele neabuzive.

    Problema Stop-Loss
    Pentru a preveni ca prin ridicarea pragului minim de 1,20 franci/euro creditul sa se schimbe radical si datoria sa creasca vertiginos, multi posesori de credite si-au stabilit o limita Stop-Loss la 1,19 franci. Deoarece prin lasarea libera a cursului de schimb al francului s-a coborit substantial sub aceasta limita, creditele au fost convertite in euro la un curs defavorabil. „Pentru banci ar fi trebuit sa fie clar ca o asemenea limita in astfel de conjunctura este total nepotrivita” scrie VKI intr-un comunicat special referitor la creditele in moneda straina.

    Expertii sfatuiesc sa se solicite bancilor o justificare a modului in care s-a ajuns, in fiecare caz, la cursul la care a fost convertit creditul. Din punctul de vedere al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor, clientii afectati sunt indreptatiti sa depune plingeri impotriva bancilor. Despre astfel de prime actionari in instanta ale bancilor se vorbeste deja in bransa. (Bettina Pfluger, DER STANDARD, 23.1.2015)

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *