De ce trag clopotele, Fanica?

Pseudocronica de film (prost)

Cu siguranta, stiti filmul si subiectul lui. Ba chiar unora vi s-a luat de ideea respectiva, vazand-o mestecata si uzitata de zeci de ori in media si de amatorii de clisee. Pe scurt: se ia una bucata tanar ambitios, care pleaca de jos si, cu munca asidua, perseverenta si principii, ajunge om de succes. Ajuns acolo, acesta ramane modest, cerebral, filantrop si se apuca sa improaste cu sfaturi de bine in toti aspirantii la un parcurs similar. Devine model, tata si sot iubitor si subiect de discutii cancanistice sau serioase.

In cazul de fata, scenariul ia o turnura urata. Olimpicul, bucatarul si fotograful de succes este (auto)deturnat catre alta destinatie.

Visul americanesc continua, de data aceasta cu o catapultare inapoi in timp. Autoinchipuitul conchistador (cat de meschin suna, in contextul de fata) debarca in fata aborigenilor, pe un teren virgin, plin de posibilitati. Oamenii i se inchina, il proslavesc, ii dau cu drag si incredere averea adunata la ciorap. A venit expertul! Dupa jafurile perene, cu acordul victimei, in care Vantu, fluviu si ramu le-au luat agoniseala de-o viata, iata ca a venit un specialist! Dati-i banii, o sa ne dea mai multi inapoi!, la fel cum mayasii si aztecii s-au vandut pe cateva margele stralucitoare, la schimb cu tezaure inestimabile ca valoare. Catastrofa abia incepea…

De aici, scenariul americanesc devine romanesc. Platourile hollywoodiene fac loc Casei de filme 5. Banda!

Tanarul occidental deprinde in mod brutal obiceiurile “dambovitene” – definitie pentru acele metode care iti garanteaza “reusita” in viata. Devine expert in prietenii, cumetrii, indatorari, reciprocitati. “Sa traiasca toata lumea”, “atentie”, “combinatie” – termenii penetreaza profund vocabularul si ADNul individului, si asa subrede si compromise. Mioritizarea este “successfully completed”, adaptarea este naturala.  “Invarteala” este una vertiginoasa si tot mai prolifica, de la o zi la alta.

Lumea din sala e foarte captivata.

Tot de la o zi la alta imbatraneste individul, din toate punctele de vedere. Desigur, are de pastrat niste aparente. Expresiile mioritice se schimba treptat, odata cu ambitia tot mai arzatoare de scapatare. Nu mai e “sefu”, e “domnu bancher”, apoi “CEO”. Nu mai iese la “alergare”, ci la “competitie”. Nu mai “ajuta pe cineva” (in scop ipocrit, in treacat fie spus), ci face “acte caritabile”. Parvenitismul impune schimbarea notiunilor, oamenilor si reperelor, sa le zicem, morale. Daca ramai in urma esti terminat. Lupii tineri abia asteapta sa te calce in picioare.

Caracterele urate nu au nevoie de prea multe motive ca sa se manifeste ca atare. In cazul de fata, este supradoza, cu efect letal: un caracter monstruos, acoperit de avere, slugarnicie, complicitate, putere necuvenita si artificiala, dobandita intr-un mod malefic. Individul si-a gasit un invelis cu care sa-si acopere micimea si care sa-l izoleze de realitate. Rezultatul?

Oameni distrusi, familii dezintegrate, oribilitati sociale, personale, morale. Asta e rezultatul. Asa, si? A reusit in viata. Fuck them!

Intriga se ascute.

Aici, dupa alte secvente de aceeasi natura, banda se prinde. Apoi se reia. Este, parca, alt film. Individul, actor principal, in atipirea tuturor, jucase gresit cateva scene. Stricase scenariul. Folosise replici care nu ii erau permise. In registrul asta, spectatorii s-au prins ca era o inselatorie. Ca margelele nu aveau nicio valoare.

Spectatorii si-au cerut, revoltati, banii inapoi. De aici, incepe scandalul.

Impresarii sustin sus si tare ca s-a platit anticipat si ca oamenii au vazut jumatate de film, asa ca nu se mai da nimic inapoi. Ba chiar sa mai plateasca o taxa suplimentara. Mascariciul de pe ecrane este bombardat cu rosii. In sala e revolta totala. Nimeni nu mai accepta butaforia. Au fost inselati. Se striga cuvinte grele, dar pertinente. Cu cat mascariciul se afunda in replici sfidatoare, cu atat spectatorii sunt mai furibunzi. Mascariciul este devastat, nu suporta decaderea abrupta. Nu vrea sa lase lucrurile asa, orice ar fi. Ca un muribund mizantrop, se chinuie sa traga tot mai multi dupa el. Nu renunta, desi se afunda.

Filmul a fost un fiasco.

In fundalul ecranului se vad clopotele, trase alert “de funie”, cum spune scenariul. Se pare ca scenariul difera de cel initial. S-a schimbat capatul funiei. Acum este folosit cel destinat impostorilor.

Protestele continua in sala, tot mai furibunde.

 

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci