COMUNICAT DE PRESĂ: GCCC solicită băncii Raiffeisen și BNR un răspuns cu privire la documentele edificatoare apărute în spațiul public

In urma apariției unor documente emise de reprezentanți ai băncii Raiffeisen ( Documente Raiffeisen), care fac cunoscute informații referitoare la acordarea creditelor în franci elvețieni,  Grupul Clienților cu credite în CHF dorește să comunice public următoarele:

Documentele ataşate demonstrează practicile comerciale înşelătoare, intenţia de a include în contracte clauze abuzive care să justifice majorarea ratei dobânzii, dar şi faptul că între reprezentanții Raiffeisen şi BNR au existat comunicări legate de CONTINUTUL contractelor, deşi BNR a negat în repetate rânduri că ar putea sa intervină în contracte.

Iresponsabilitate în analiza riscului sau premeditare?

În perioada 2006-2008, reclamele Raiffeisen și ofițerii de cont prezentau francul ca fiind cea mai stabilă monedă, sugerând astfel stabilitatea cursului de schimb. Mai mult, ofereau credite ipotecare ce urmau sa fie rambursate în plăți lunare, timp de 20-30 de ani, aducând ca argument evoluţia comparativă CHF/RON şi EUR/RON doar din ultimii 3 ani. Există istoricul creditării în CHF care a dus la ruinarea fermierilor din Australia, fapt cunoscut de specialiştii din sistemul bancar.

In anii 80, australienilor, multi dintre ei fermieri, li s-au oferit credite cu dobanda redusa, intr-un context in care dobanzile erau mari. Prin modificarea cursului valutar, imprumuturile in franci elvetieni si yeni japonezi au devenit, foarte rapid, mult peste posibilitatile imprumutatilor de a le onora, urmarea fiind ruinarea acestora.

Raiffeisen Bank analizează evoluția dobânzii la credite pe ultimii 6 ani, însă, în privința cursului de schimb, această analiza este realizată strict pe o perioadă de 3 ani, între 2003-2006. Acest aspect ne ridică un semn de întrebare, de aceea, pentru a ne dumiri, cred că cel mai bine este să analizăm următorul grafic care demonstrează cât de convenabil și-a ales Raiffeisen perioada de analiză a evoluției cursului de schimb leu-chf.

Documentele prezintă o referire la conversia in LEI sau EURO a creditelor in CHF in cazul in care se observa creștere cu 15% a cursului de schimb. Banca nu a oferit o astfel de soluție clienților, deși cursul a crescut cu mai mult de 100%, nici nu a prezentat clienților această variantă la contractarea creditului.

Reprezentanții Raiffeisen au avut ca unic scop acordarea unui volum cât mai mare de credite, implicit a unor sume mai mari în CHF decât in EUR sau LEI, motiv pentru care au oferit dobânzi mici care să permită creșterea nivelului sumelor împrumutate de clienți. Clienții erau informați că “nu se încadrează” la împrumuturile in LEI sau EUR, dar că pot obține sume mai mari in franci elvețieni.

Banca a urmărit creșterea propriului profit, obţinând o cotă de piaţă mai mare şi bazându-se pe un nivel bun al încăsărilor, în ciuda riscurilor pe care le prezenta o monedă de refugiu şi a efortului financiar pe care aveau să îl facă toţi clienţii împrumutaţi în CHF.

Verifică Banca Naţională a României contractele băncilor?

Banca Națională a României a solicitat reprezentanților Raiffeisen, în anul 2004, să introducă în contracte un mod de calcul transparent pentru determinarea ratei dobânzii.

Acest lucru nu s-a întâmplat, iar întrebările noastre către Banca Naţională a României sunt:

  • Avea atribuţia să trimită un astfel de document băncii Raiffeisen?
  • Are această scrisoare caracter legal şi obligatoriu? Dacă da, în baza cărei legi şi a cărui articol?
  • Dacă Banca Naţională a României are puterea legală să întervină în contracte, de ce a acceptat, în 2006, procedurile Băncii Raiffeisen pentru creditele în franci elveţieni (proceduri care includeau şi drafturile de contracte de credite cu exprimarea dobânzii variabile/revizuibile netransparente si care putea fi majorată de banca Raiffeisen oricând dorea)?
  • Ce alte documente a mai trimis Banca Raiffeisen cu privire la creditele în franci elveţieni?
  • A trimis Banca Raiffeisen un studiu de impact sau fundamentări privind riscurile, ori a solicitat BNR astfel de informații ținând cont că este responsabilitatea BNR de a supraveghea sistemul bancar?
  • De ce a introdus Banca Naţională a României, abia în 2011, teste de stres pe cursul valutar, când la acel moment nu se mai acordau creditele în franci elvețieni?
  • A verificat BNR modul de calcul al gradului de îndatorare care trebuia să ţină cont de comisioanele lunare pe care Banca Raiffeisen le încasa de la clienţi, dar pe care avea libertatea să le elimine începând cu al doilea an de creditare?  De fapt, banca Raiffeisen NU AVEA DE GAND să renunţe la comisionul de administrare lunar, dar menţiunea din contract îi ajuta să calculeze un grad de îndatorare mai mic şi să ofere credite mai mari.
  • A fost această Decizie a Băncii Naționale a României comunicată și celorlalte instituții de credit sau doar băncii Raiffeisen? În caz afirmativ, care sunt celelalte instituții de credit care au primit această directivă de transparentizare a ratei dobânzii, respectiv, de ce nu au fost publicate aceste decizii până în prezent? În caz negativ, de ce Banca Națională a României nu a procedat la fel și față de celelalte bănci?

Concluzia noastră este că Banca Naţională a României a cunoscut toate aceste aspecte, dar le-a ascuns deşi, în situaţii de criză (ceea ce s-a şi întâmplat), banca ar fi suportat consecinţe serioase privind neplata creditelor de către împrumutaţii în CHF, fapt ce întră în atribuţiile BNR privind supravegherea sistemului bancar. Este vorba de iresponsabilitate sau premeditare? Sau Banca Raiffeisen se bucură de privilegii în raport cu BNR?

Documentele dovedesc creşterea abuzivă a dobânzii şi intenţia clară de a face acest lucru încă de la momentul acordării creditelor în CHF, PENTRU TOTI CLIENTII băncii Raiffeisen.

Banca Raiffeisen, conform documentelor, avea in plan să îşi acopere riscurile prin introducerea in contractul de credit a unei clauze care i-ar fi permis băncii să modifice dobânda după bunul plac. La un an distanţă de la momentul acordării împrumuturilor, dobânzile din contractele de credit au fost majorate cu cel puțin 1-2 puncte procentuale, deşi singura modificare ar fi fost justificată de evoluţia LIBOR-ului.

Reprezentanții Raiffeisen au avut ca unic scop acordarea unui volum cât mai mare de credite, implicit a unor sume mai mari în CHF, decât în EUR sau LEI, motiv pentru care au oferit dobânzi mici care să permită creșterea nivelului sumelor împrumutate de clienți. Clienții erau informați ca “nu se încadrează” la împrumuturile in LEI sau EUR, dar că pot obține sume mai mari in franci elvețieni.

Angajații erau instruiți sa justifice clienților majorarea dobânzii, chiar dacă era, de fapt, pur si simplu discreționară. Creditul CHF mai ieftin a devenit un credit mai riscant, dar şi mai costisitor, atât din cauza creșterii cursului de schimb, dar si din cauza majorării ratei dobânzii. In plus, a devenit, începând cu al doilea an de creditare, mult mai scump decât la data încheierii contractului, ținând cont ca dobânda se calculează anual, iar perioada de rambursare era de cel puţin 15 ani, uneori chiar 35-40 de ani.

Majorarea dobânzilor s-a efectuat pe mai multe etape:

Reprezentanții Raiffeisen au calculat că o apreciere a cursului cu 15% ar fi ridicat gradul de îndatorare cu aproximativ 7%. Cursul a crescut cu mai mult de 100%, dar se pare că reprezentanții Raiffeisen nu au vreo problemă privind creșterea gradului de îndatorare in aceasta situație.

În urma analizei documentelor care fac referire la majorarea discreționară a dobânzii, trebuie a fi făcute următoarele precizări:

  • Reprezentanţii băncii Raiffeisen au introdus o clauza abuzivă care să justifice majorarea dobânzii, dar au şi setat în sistem mărirea automată a dobânzilor atunci când creditele împlineau un an de la acordare. Cred ca abuzul şi înşelătoria sunt mai mult decât EVIDENTE.
  • Banca ştia deja (în ianuarie 2007) că din anul al doilea va încasa sume mai mari din dobânzile majorate, deşi nu le majora în relaţie cu evoluţia LIBOR, ci pur şi simplu pentru a creşte profiturile prin supraîndatorarea clienţilor.
  • Banca a planificat acestă înşelătorie, instruind angajaţii din agenţii despre modul în care să motiveze creşterea dobânzilor dacă ar fi întâlnit clienţi care aveau intenţia de a refinanţa la alte bănci.

Pe cale de consecință, Grupul Clienților cu credite în CHF:

  • Solicită băncii Raiffeisen să comunice, pentru prima oară, adevărul legat de creditarea în CHF şi să recunoască oficial faptul că aceste credite au fost vândute prin practici comerciale înşelătoare, că au introdus în contracte clauze abuzive privind dobânda pentru a justifica majorarea acesteia după AL DOILEA AN DE CREDITARE ( deşi creditele au fost acordate pentru 10-20-30-40 de ani). Aşteptăm răspunsul oficial al domnului Steven van Groningen.
  • Solicită organelor competente – ANPC, Consiliul Concurenţei, DIICOT, BNR, Avocatul Poporului – să acţioneze conform legii în urma verificării acestor documente.
  • Va informa Banca Centrală Austriacă, Raiffeisen Viena, Bursa de la Viena privind existenţa acestor documente şi vom solicita un răspuns oficial.
  • Solicită Băncii Naţionale a României să clarifice legalitatea documentului adresat preşedintelui Steven van Groningen, dar şi întrebările adresate în această scrisoare.
  • Solicită Preşedintelui României, Guvernului României şi Parlamentului să ia act de această scrisoare şi să facă demersurile legale care se impun.
  • Va informa toate asociațiile de protecție a consumatorilor din Europa cu privire la conținutul acestor documente.

Dacă banca Raiffeisen a folosit astfel de metode pentru a creşte profiturile, oare ce informaţii conţin documentele celorlalte bănci din sistemul bancar?

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

4 comments

  1. Exact așa au făcut reprezentanții bănci și-au manipulat clienți fara a tine cont de consecinte dar poate intr-o zi de va face dreptate

  2. in firsit a venit timpul sa dea si ei explicatii si sa raspunda ptr.inselatoriile ce le-au facut si in tara noastra !!!!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *