Imbatranitul urat

Domnul Vasilescu a iesit din nou. Si atat de bine statea acolo unde statea! Plus ca nici nu era asa mare nevoie sa iasa. Legea darii in plata a intrat in vigoare, bancile nu erau nici vesele dar nici triste de avalansa de cereri care le-a cazut in cap, fara sa dea vreuna faliment, asa cum am fost anuntati, macroriscul sistemic devenea incet dar sigur microrisc sistemic, Fanel plecase sa se dea cu bicicleta, euro se aprecia, dar se mai si deprecia de la o zi la alta, bancherii mergeau ca misionarii prin gradinite sa pregateasca noua generatie de debitori falimentari, Isarescu terminase de taiat via, pregatind sarguincios si vesel noua productie pentru noul val de seminarii la Sinaia. Era tot o pace si o armonie. Chiar, de ce o fi iesit?

Nu stii niciodata cand iese domnul Vasilescu. Si nici unde. La fel ca o iritatie nedorita, te poti trezi cu dansul, oricand, oriunde, gata sa cauzeze neplaceri. Nu prea ai cum sa te pazesti asa ceva, asa ca, atunci cand apare, te retragi linistit intr-un colt si astepti sa treaca. Iar dansul iese, loveste si se retrage incet de unde a venit.

Zilele astea suntem in plina eruptie. O fi o criza primavaratica… Domnul Vasilescu a iesit virulent, atacand tot ce il atacase. Ca o rezistenta la antidot. Foarte suparat, i-a certat pe cei ce vor sa il lase fara imunitate. I-a mascarit pe cei care au vorbit urat de banci. A avut toleranta zero la tot ce nu i-a convenit.

Desigur, domnul Vasilescu a iesit sa isi spuna parerile personale. A vorbit omul Vasilescu, nu consultantul BNR Vasilescu. Prestidigitatia asta functie-persoana este o meteahna veche a tuturor celor din BNR. Ies toti plini de pareri radicale, cearta, acuza, arunca cu noroi. Cand gluma se ingroasa, fug repede sub umbrela imunitatii totale, autoconferite, ca niste copii obraznici care arunca cu pietre dupa tine, apoi fug in curte. E parere personala cand zic ca trebuie jonglat cu cursul, este actiune oficiala, acoperita de imunitate, cand o si fac efectiv. Poti sa zici, din postura de Guvernator, ca e risc macrosistemic de gradul 100. Daca nu se intampla nimic, nu poti sa-l intrebi cum de a afirmat asa ceva – e parere personala, domnule, ce vrei, mai greseste omu, nici Romica Jurca nu stie mereu cand ploua. Totul este interpretare literara, inclusiv a legilor, recunoaste chiar domnul Vasilescu, care, probabil, va gasi potrivit sa interpreteze literar si daca legea spune ca Ana are mere – se va stradui din rasputeri sa te convinga ca de fapt are pere si ca nu ii recomanda se dea pe mere ce ia pe ele, ca astrele macroeconomice nu sunt asezate cum trebuie.

Numai ca, de data asta, domnul Vasilescu a dat cam urat cu bata in balta. Cu un tupeu pe care etatea inaintata nu il poate scuza, prin prisma functiei ocupate, ne spune dansul ca, daca vorbesti urat de banci, esti anti-national. Ce urat!

Nu ineptia enuntului si folosirea complet nepotrivita a unor termeni care isi au loc in cu totul alt context ne dezgusta. Ne-am obisnuit deja cu reteta asta. Nici agresivitatea cu care ne impinge sa iubim cu forta niste indivizi de care tocmai am divortat definitiv si iremediabil nu ne mai surprinde. A fost partas la mariajul nepotrivit, din interes, dintre noi si banci, apoi l-a aparat, perfid, ca o soacra care isi tine loaza acasa, sa traiasca bine mersi pe carca prostului pe care l-a prins de deget si i-a bagat verigheta. Il cunoastem bine pe acest domn si tot ce poate sa zica.

Deranjanta e nuanta comunista din mesajul domnului Vasilescu. Daca nu esti cu noi, esti impotriva noastra. Daca nu stii, te invatam, daca nu poti, te ajutam, suntem baieti foarte de treaba. Nu vrei? Nu mai suntem chiar de treaba. Te obligam.

Abordarea maniheista a domnului Vasilescu ne arata inca o data cat de ancorati in trecut sunt acesti domni si ca orice impresie ca vor fi capabili sa ajunga in prezent este naiva. Ca nici lectia care le-a fost servita recent, cum ca nu sunt buricul pamantului, asa cum se cred, nu i-a ajutat la nimic. Sunt in continuare agatati de aceleasi idei gretoase de suprematie, in care doar ei mai cred. Totodata, i-au educat si pe cei mai tineri in acelasi spirit, generand in BNR un fel de efect de Curtea Frantei, unde, prin imperecheri intre oameni dintr-un cerc restrans, in timp, toti oamenii de la Curte devenisera rude sanguine. Este evident ca asa vor gandi pana cand, intr-un fel sau altul, vor disparea din functiile pe care le au. Au imbatranit extrem de urat.

Asteptam ca domnul Vasilescu sa se retraga, inca o data.  Apoi, sa loveasca tot mai rar si mai incet. Pana cand va deveni insesizabil.

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

3 comments

  1. daca mai aveti vreun dubiu ale cui interes slujesc aceste scursuri expirate din BNR insemna ca nu mai suntem noi normali. Deci oamenii BNR-isti o tin langa, nu vad ca nici copii de la gradinita nu le mai cred aberatiile si tampeniile, dar e de inteles, oamenii au o varsta foarte inaintata si nu cred ca isi mai aduc aminte ca legea a fost votata :))) si nici nu a venit hazrdul peste noi sau riscul sistemic, ei sunt in faza mumificarii si asteapta doamna cu coasa care-i cauta pe acasa. Mai comunist infect si hidos lasa-ne ma cu profetiile tale si du-te si pregateste sa te intalnesti cu ala cu coarne ca deabia te asteapta, mizerie umana ce esti, antiromanule, ahtiatule dupa lovele.

Comments are closed.