Scrisoarea GCCC catre domnul Sorin Grindeanu, Prim-ministru

Domnule Prim-ministru,

 

Având in vedere situația complexă și gravă în care se afla, în acest moment, debitorii în franci elvețieni, precum și faptul că, deși am încercat, nu am reușit să obținem o întâlnire cu fostul prim-ministru, domnul Dacian Cioloș, cu toate ca aveam promisiunea domniei sale in acest sens, va adresăm, pe aceasă cale, solicitarea de a ne acorda o audiență,  în cadrul căreia să vă prezentăm principalele aspecte ale creditării în franci elvețieni, problemele cu care se confruntă debitorii precum și principalele soluții care ar însemna, in opinia noastră, rezolvarea acestora la nivel național. Una dintre acestea ar fi Legea pentru completarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori (PL-x 345/2014) – legea conversiei creditelor din CHF în lei la cursul de la data acordării, de mare actualitate și importanță pentru împrumutați.

Legea conversiei a fost votată in unanimitate de Parlamentul României și trimisă spre promulgare. Guvernul României a contestat însă legea la Curtea Constituțională,  care urmează să se pronunțe,  în data de 18 ianuarie 2017, asupra aspectelor de neconstituționalitate sesizate de către Guvernul Cioloș.

Având în vedere că:

  • în România există zeci de mii de împrumutați în CHF care sunt la limită, în prag de executare sau își plătesc ratele cu ajutorul membrilor familiei (părinți, socri pensionari)
  • împrumutații în franci elvețieni sunt, în majoritatea lor, bugetari (militari, polițiști, jandarmi, cadre didactice, medici)
  • de când au fost acordate aceste credite – 2006, 2007, 2008 și până în prezent cursul CHF-leu s-a dublat; în plus, băncile au majorat dobânzile, profitând de lacune legislative sau încălcând cu bună știință legea, dar au și supraîndatorat debitorii care au acceptat soluții de restructurare a creditelor, ceea ce a condus la rate dublate sau chiar triplate față de momentul acordării
  • Banca Națională a Elveției a menținut, între 2011-ian 2015, un curs fix de 1.2 CHF-EUR la care însă a renunțat și  în prezent face eforturi pentru a slăbi francul prin intervenții pe care le recunoaște public: http://www.reuters.com/article/britain-eu-cenbanks-swiss-idUSL8N19G24X În contextul Brexit, al crizelor din Siria, Turcia, al problemelor cu care se confrunta UE, ne așteptăm ca francul elvețian să explodeze din nou, întrucât așa se comportă o monedă de refugiu pe timp de criză
  • creditele în franci elvețieni au fost acordate prin utilizarea de practici comerciale înșelătoare, împrumutaților fiindu-le prezentat francul elvețian ca fiind cea mai stabilă monedă. Cateva dovezi care demonstrează acest lucru sunt prezentate mai jos
  • întârziata transpunere a Directivei 17 îi va proteja pe viitorii împrumutați în valută, întrucât aceștia vor putea cere conversia în momentul în care moneda în care s-au împrumutat va depăși cursul de la acordare cu 20%, însă noi, împrumutații în CHF, am fost și vom rămâne captivi în aceste contracte de credit
  • singurul mod de a contracara aceste efecte negative și posibil fatale pentru unii dintre noi ar fi să nu mai fim expuși riscului valutar, respectiv prin conversia creditelor în moneda națională. Spre deosebire de alte state membre UE, afectate de criza CHF, care au și varianta conversiei în Euro, pentru România aceasta nu este o variantă în contextul în care BNR  nu a mai fixat  o țintă nici măcar peste 10 ani
  • toate încercările noastre de negociere s-au lovit de inflexibilitatea băncilor. Nici negocierile colective, dar nici cele individuale nu au avut succes
  • ANPC a întors mereu privirea de la practicile comerciale incorecte prin care băncile au acordat aceste credite toxice și clauzele abuzive prin care au transferat tot riscul asupra debitorilor.

Având în vedere cele prezentate anterior, dorim să cunoaștem disponibilitatea dumneavoastră de a discuta cât mai urgent despre Legea conversiei creditelor în franci elvețieni la cursul de la data acordării și modul în care aceasta ajută debitorii înșelați de bănci, precum și despre celelalte  aspecte privind situația debitorilor in CHF.

Considerăm că, prin ratele lunare plătite timp de 8-9-10 ani la aceste credite, băncile și-au putut permite să ramburseze integral împrumuturile pe care le-au făcut la rândul lor pentru a ne credita pe noi, în măsura în care au făcut aceste împrumuturi, dovadă că în prezent nu mai figurează în bilanțurile lor datorii in franci elvețieni. Noi  nu dorim să ajungem în situația de a pune pe masa băncilor cheile imobilelor cu care am garantat aceste credite, nici ca băncile să se transforme în agenții imobiliare!

Noi ne dorim să ne plătim datoriile, dar nu putem accepta ca acestea să continue să fie calculate funcție de o monedă asupra căreia nici noi, nici BNR nu are nimic de spus.  Suntem forțați, prin intermediul acestor contracte de credit, să jucăm la un casino în care noi nu am intrat vreodată. Am fost acuzați că suntem speculatori, precum un broker care se joacă pe Forex în speranța unui câștig, cu deosebirea că de la începutul acestui contract de credit noi suntem permanenții pierzători.  Spre deosebire de noi, care nu am știut și nu am fost informați  care sunt riscurile, bancherii le-au cunoscut însă le-au ascuns cu premeditare, ba mai mult, le-au prezentat ca pe niște avantaje.

Ne-a înțeles situația disperată și a inițiat această lege doamna deputat Ana Birchall, dar am primit deopotrivă sprijin și din partea senatorilor și deputaților PSD, dar si al celor din toate celelalte partide, care au votat în unanimitate legea. In mod special, am primit, în nenumărate rânduri, asigurări din partea domnului Președinte PSD Liviu Dragnea, care ne-a promis că susține demersul nostru și a susținut că debitorilor în franci elvețieni trebuie să li se facă dreptate. Sperăm că punctul dumneavoastră de vedere este în acord cu majoritatea parlamentară și că veți susține lupta noastră pentru dreptate.

Așteptăm răspunsul dumneavoastră, pentru care vă mulțumim anticipat.

Grupul Clienților cu Credite în CHF este o mișcare socială constituită la inceputul anului 2015 și are ca obiectiv lupta împotriva abuzurilor bancare și rezolvarea problemei împrumutaților în CHF (franci elvețieni).

 

Cu deosebita consideratie,

Grupul Clientilor cu Credite in CHF – GCCC

 

 

Cateva aspecte privind creditarea in franci elvețieni:

 

  1. Istoria creditarii in CHF a inceput in anii ‘80 in Australia, Noua Zeelanda, recent continuand cu tarile din estul Europei. In Cipru, peste 20.000 de cetateni britanici au contractat credite in franci elvetieni pentru achizitia de imobile[1], iar in Franta Banca BNP Paribas este cercetata penal, fiind suspectata de practici inselatoare in procesul acordarii de credite in franci elvetieni.[2] Peste tot creditul in CHF a avut acelasi comportament, lasand in urma familii distruse, faliment personal, tragedii. Aceste lucruri constituie dovezi imbatabile asupra consecintelor creditarii in CHF. Mai mult, s-a identificat chiar modelul dupa care sunt acordate aceste credite, conform unor autori: “Imprumuturile FX de obicei tintesc persoanele cu venituri medii sau mici din tari cu economie slab dezvoltata sau in tranzitie, cu moneda nationala instabila sau lipsita de credibilitate – si/sau dobanzi mari. Bancile care crediteaza sunt adesea, dar nu intotdeauna, banci straine, care opereaza intr-un context legislativ slab, cu o protectie a consumatorului slaba sau inexistenta.”[3]
  2. Zurich 14 dec 2006, Remarci introductive Jean-Pierre Roth, Presedinte al Băncii Nationale a Elveției: „Experiența ne-a demonstrat că fazele cu franc slab pot să fie urmate de faze în care francul tinde să se aprecieze. Operatorii de pe piețele financiare și întreprinderile trebuie să fie conștiente de riscul de shimb pe care și-l asumă.”
  3. 2007, Studiu Banca Nationala a Elvetiei: Francul elvetian este o moneda de refugiu, niciodata stabila. Din contra, ea este stabila in instabilitate, depreciindu-se in perioade de stabilitate si apreciindu-se in perioade de instabilitate. Conform aceluiasi studiu, francul elvetian a inregistrat aprecieri semnificative in perioadele de criza, 20 la numar, intre anii 1993-2006. Informatii despre caracteristicile si evolutia acestei monede au fost publicate in mod repetat pe site-ul Bancii Nationale a Elvetiei, acestea nefiind deloc necunoscute profesionistilor.[4]
  4. Banca Nationala a Romaniei abroga Norma 10/2005 (care prevede la art. 11 un grad maxim de indatorare de 40%) si emite Regulamentul nr. 3/2007[5] privind limitarea riscului de credit la creditele destinate persoanelor fizice, dand posibilitatea “Împrumutătorilor sa desfăşoare activitatea de creditare a persoanelor fizice pe baza reglementărilor proprii validate de Banca Naţională a României – Direcţia supraveghere”, conform. art. 3 alin. (1). Drept consecinta, institutiile de credit au ridicat gradul de indatorare la peste 70% strict pentru produsul de creditare in franci elvetieni. Banca Nationala a Romaniei revine asupra deciziei si emite Regulamentul nr. 11 din 19 august 2008[6] prin care modifica si completeaza Regulamentul nr. 3/2007, astfel incat conform art. 6 “nivelul maxim al gradului de îndatorare este limitat la 35%”.
  5. Bancile din Romania, prin diverse pliante si reclame, au promovat produsul de creditare in franci elvetieni ca fiind unul extrem de stabil si sigur, reprezentand o incalcare a art. 4 alin. (1), art. 5, art. 6 alin. (1) lit. b) si d) si art. 7 alin. (1), (2) din Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii, lege care a transpus in dreptul intern Directiva europeana 2005/29.

– Art. 4 alin. (1): O practică comercială este incorectă dacă: a) este contrară cerinţelor diligenţei profesionale; b) deformează sau este susceptibilă să deformeze în mod esenţial comportamentul economic al consumatorului mediu la care ajunge sau căruia i se adresează ori al membrului mediu al unui grup, atunci când o practică comercială este adresată unui anumit grup de consumatori.

– Art. 5: Practicile comerciale înşelătoare pot fi acţiuni înşelătoare sau omisiuni înşelătoare.

– Art. 6 alin. (1): O practică comercială este considerată ca fiind acţiune înşelătoare dacă aceasta conţine informaţii false sau, în orice situaţie, inclusiv în prezentarea generală, induce în eroare sau este susceptibilă să inducă în eroare consumatorul mediu, astfel încât, în ambele ipoteze, fie îl determină, fie este susceptibilă a-l determina pe consumator să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o, chiar dacă informaţiile sunt, în fapt, corecte în raport cu unul sau mai multe dintre următoarele elemente: b) principalele caracteristici ale produsului, cum ar fi: disponibilitatea, avantajele, riscurile, fabricarea, compoziţia, accesoriile, asistenţa acordată după vânzare şi instrumentarea reclamaţiilor, modul şi data fabricaţiei sau prestării, livrarea, capacitatea de a corespunde scopului, utilizarea, d) preţul sau modul de calcul al preţului ori existenţa unui avantaj specific al preţului;

– Art. 7 alin. (1): O practică comercială este considerată ca fiind omisiune înşelătoare dacă, în contextul prezentării situaţiei de fapt, ţinând cont de toate caracteristicile şi circumstanţele acesteia, precum şi de limitele mijloacelor de comunicare utilizate pentru transmiterea informaţiei omite o informaţie esenţială necesară consumatorului mediu, ţinând cont de context, pentru luarea unei decizii de tranzacţionare în cunoştinţă de cauză şi, prin urmare, determină sau este susceptibilă să determine luarea de către consumator a unei decizii de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o.

– Art 7 alin. (2): O practică comercială este, de asemenea, considerată ca fiind omisiune înşelătoare atunci când, ţinând cont de aspectele prevăzute la alin. (1), un comerciant ascunde sau oferă într-un mod neclar, neinteligibil, ambiguu ori în contratimp o informaţie esenţială sau nu indică intenţia comercială a practicii, în cazul în care aceasta nu rezultă deja din context, şi când, în oricare dintre cazuri, consumatorul mediu este determinat sau este susceptibil a fi determinat să ia o decizie de tranzacţionare pe care altfel nu ar fi luat-o.

Asadar, creditele in franci elvetieni au fost acordate cu incalcarea legii, prin utilizarea de practici comerciale inselatoare.

 

  1. Cele mai mari banci din Romania au refuzat sa acorde credite in franci elvetieni si faceau urmatoarele declaratii, aproape de finalul creditarii in CHF din Romania:

– Presedintele executiv al BCR, Manfred Wimmer:„Creditarea in franci elvetieni este o activitate iresponsabila in Romania”[7]

– Director general al BRD, Patrick Gelin: “Dupa parerea mea, e o nebunie din partea bancilor sa acorde credite in franci elvetieni in Romania, din cauza riscurilor pe care le implica.”[8]

– Herbert Stepic, director executiv al Raiffeisen International si vicepresedinte al RZB, a carei subsidiara din Romania acorda credite in franci elvetieni, credea ca BNR ar trebui sa ia masuri administrative de limitare a creditelor in monede exotice: “Am vrea sa renuntam sa acordam credite in franci elvetieni in Romania, dar atat timp cat ceilalti o fac, nu putem sa ne scoatem singuri de pe piata.”[9]

  1. In 2011, Banca Nationala a Elvetiei a impus un curs de schimb fix, de 1,2 franci elvetieni pentru un euro. Era mai mult decat evident, cel putin de la acest moment, ca atunci cand Banca Nationala a Elvetiei ar fi renuntat la acel prag, francul se va fi apreciat semnificativ, putandu-se anticipa un soc valutar, urmand ca moneda elvetiana sa se stabilizeze la o valoare mai mare decat cea stabilita prin impunerea pragului, mentinerea pragului generand costuri uriase in sarcina Bancii Nationala a Elvetiei (SNB), motiv pentru care SNB a renuntat la acest prag in ianuarie 2015. Socul valutar reprezinta orice miscare neanticipata si brusca a cursului de schimb mai mare decat media din trecutul recent.[10] Bancile, profesionisti ai riscului, nu doar ca stiau acest aspect si ca aveau obligatia de a informa si consilia clientul, dar au si propagat in spatiul public ideea ca leul se va aprecia in raport cu moneda elvetiana, in contradictie cu pozitia actuala a institutiilor de credit care afirma ca nu aveau posibilitatea de a previziona evolutia cursului de schimb.[11]
  2. Creditarea in franci elvetieni a fost o inginerie financiara, imprumutatii primind efectiv euro sau lei, CHF fiind doar moneda scriptica a contractului, la al carei curs se calculeaza ratele.
  3. Creditarea in CHF a fost “sanctionata” de catre instantele de judecata prin cel putin 65 de decizii definitive de inghetare a cursului Leu-CHF la valoarea de la momentul acordarii creditului, respectiv prin alte cel putin 117 sentinte date pe fond.
  4. La nivel international, instantele de judecata au inceput sa dispuna, in favoarea imprumutatilor, inghetarea cursului CHF la valoarea de la data incheierii contractului de credit, in procese class-action, constatand caracterul abuziv al “clauzei de risc valutar” si neindeplinirea obligatiilor de informare si consiliere a imprumutatilor asupra riscurilor la care se expun prin contractarea unui credit in franci elvetieni. Spre exemplu, pe data de 24 mai 2016, Curtea de Primă Instanță din Atena a soluționat cererea asociațiilor de protecție a consumatorului impotriva EuroBank (banca-mamă Bancpost) privind creditele în CHF. Eurobank ar trebui să accepte plați în Euro la cursul de schimb EUR-CHF de la momentul tragerii creditului.[12]
  5. Punctul (4) din Preambulul Directivei 2014/17 privind creditele ipotecare face trimitere in mod direct la problema creditelor in franci elvetieni: “S-au identificat o serie de probleme pe piețele ipotecare din Uniune legate de practicile iresponsabile de împrumut și de posibilitățile participanților la piață, inclusiv ale intermediarilor de credite și ale instituțiilor non-bancare de a avea un comportament iresponsabil. Printre acestea se numără probleme legate de credite într-o monedă străină, pe care consumatorii le-au contractat în acea monedă pentru a profita de rata dobânzii avantajoasă oferită, însă fără să dețină informații adecvate despre riscul ratei de schimb valutar pe care îl implică aceste împrumuturi sau o înțelegere a acestuia.”

Dorim sa subliniem prin aceste 11 puncte ca acordarea de credite in franci elvetieni a fost o actiune premeditata a bancilor, care fie au omis sa isi informeze clientii , fie, in mod deliberat, i-au informat eronat, aspect care denota nu doar rea-credinta, ci lipsa vadita de diligenta profesionala (diligenta profesionala, in conformitate cu art. 2 litera h) din Legea 363/2007, reprezinta competenţa şi grija aşteptate, în mod rezonabil, de un consumator din partea comercianţilor, în conformitate cu practicile corecte de piaţă şi/sau cu principiul general al bunei-credinţe, în domeniul de activitate al acestora) toate aceste elemente conturand ideea incalcarii legislatiei de protectie a consumatorului, in vigoare la momentul acordarii creditelor, in principal fiind vorba despre Legea 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia cu consumatorii care a transpus in dreptul intern Directiva europeana 2005/29.

PL-x 345/2014 – “Legea de conversie a creditelor” – are in primul rand rolul de a sanctiona comportamentul iresponsabil al bancilor, conversia urmand a se face strict pentru viitor asupra soldului existent la momentul conversiei. Este important de subliniat faptul ca pana in acest moment tot riscul a fost si este in sarcina debitorului, iar acest vadit dezechilibru, in absenta unui mecanism legal de adaptare a contractului, poate fi corectat, intr-o oarecare masura, prin conversia la cursul istoric. In acelasi timp legea pune stop unor practici comerciale incorecte asupra carora Parlamentul Romaniei trebuie sa intervina si sa sanctioneze pentru a preveni in viitor alte derapaje in materie de conduita bancara.  De asemenea este important sa subliniem faptul ca sumele incasate in mod necuvenit de banci, respectiv dobanzile, comisioanele si alte costuri suportate de catre debitor, in majoritatea cazurilor fiind considerabil marite prin clauze abuzive, vor ramane la banca, si de asemenea si sumele incasate necuvenit ca diferenta de curs valutar.

 

[1] A se vedea http://www.fxloans.org/fight-of-titans-charles-stevens-vs-chf-loans-in-cyprus/

[2] A se vedea http://www.reuters.com/article/bnpparibas-idUSL5N0XW2XV20150505

[3] A se vedea http://fistfulofeuros.net/afoe/10640/  – “The Swiss franc appreciation and the sorry saga of FX lending.”

[4] A se vedea http://www.juridice.ro/422313/francul-elvetian-nota-de-subsol.html  – “Francul elvetian, nota de subsol”.

[5] A se vedea http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=21

[6] A se vedea http://www.bnr.ro/apage.aspx?pid=404&actId=22

[7] A se vedea http://www.bankingnews.ro/bcr-brd-credite-franci.html

[8] A se vedea http://www.bankingnews.ro/bcr-brd-credite-franci.html

[9] A se vedea http://www.banknews.ro/stire/17861_bnr_nu_poate_interzice_creditele_in_franci_elvetieni, _dar_vrea_ca_bancile_sa_nu_le_mai_acorde.html

[10] A se vedea http://www.nasdaq.com/article/exchange-rate-shocks-what-they-are-and-how-they-affect-you-cm610913

[11] A se vedea  http://ghiseulbancar.ro/stiri/laszlo-diosi-seful-otp-bank-recomanda-celor-cu-credite-in-franci-elvetieni-sa-nu-le-schimbe-in-lei-intrucat-cursul-va-deveni-mai-avantajos-peste-doi-ani/13284

[12] A se vedea http://www.fxloans.org/greece-consumers-affected-by-chf-loans-win-a-class-action-law-suit-against-eurobank/

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci