#VolksbankLeaks: DOCUMENTE INTERNE care demonstreză implementarea abuzivă a OUG 50/2010

OUG50 a venit în vara anului 2010 ca o ghiulea peste sistemul bancar din România , sistem bancar care până atunci își făcuse de cap.
Băncile nu au avut scrupule, nu au fost interesate de binele clientului, de un parteneriat corect și reciproc avantajos. În anii 2007-2008 creditarea a explodat. Băncile au simțit și speculat apetitul crescut al românilor pentru împrumuturi, au simțit oportunitatea și au început să profite de acest lucru. Clienții erau de bună-credință și încrezători și ca atare nici nu-și citeau contractele. Nici nu aveau timp deoarece acestea li se puneau la dispoziție doar în momentul semnării acestora. Și oricum nu ar fi înțeles mare lucru. Și chiar dacă ar fi înțeles, pe vremea aceea, o virgulă din contract nu se putea schimba. Dar cine-și imagina la vremea aceea că o bancă se poate comporta ca un cămătar? S-a mers pe ÎNCREDERE!
Aș vrea să știți că în anii 2005-2006 contractele de credit erau curate și mult mai simplu exprimate. Nu același lucru se poate spune despre cele aruncate în piața începând cu anul 2007. Bancherii profesioniști au început să împăneze contractele de credit cu clauze abuzive, comisioane nenumărate fără contraprestații în spate, dobânzi care se modificau unilateral, dobânzi FIXE modificabile etc. Toată relația contractuală se desfășura unidirecțional, toate modificările erau unilaterale. Clientul nu mai conta.
În acest context, aceasta Ordonanță 50 care nu era nimic altceva decât transpunerea unei Directive UE i-a lovit în moalele capului. Erau nevoiți, conform noii legi să elimine din comisioane și să transparentizeze dobânzile. Perioada lor frumoasă și câștigurile mult prea mari urmau să ia sfârșit. 6 luni au făcut bancherii lobby intens și s-au împotrivit implementării Ordonanței 50 în contractele în derulare. Dar pentru că 6 luni ordonanța s-a aplicat tuturor contractelor au fost obligați într-un fel sau altul să o transpună și contractelor în derulare. S-au consumat mulți neuroni atunci.
Cum au făcut-o? Strategia Volksbank o știu la punct și virgulă. Pentru că am trăit-o intens și ne-am imaginat-o, noi, cei mai vechi în lupta cu clauzele abuzive. Apoi mi-a fost confirmată de documente cum ar fi cel pe care vil-l prezint astăzi.
Mai jos regăsiți o analiză SWOT privind implementarea OUG50 în contractele lor de credit. Este extrasă cuvânt cu cuvânt din documentul atașat, document intern redactat de conducerea Volksbank. De remarcat OPORTUNITATEA pe care au văzut-o ei în această poveste. Cu această ocazie puteau să “clarifice” povestea dobânzilor fixe. Era șansa lor să transforme “în mod legal” o parte din aceste dobânzi în dobânzi variabile. Nici în visele lor cele mai frumoase nu și-au imaginat că vor putea face asta atât de ușor, cu ajutorul legislativului și ANPC-ului.
Ceea ce s-a și întâmplat până la urmă, cu ajutorul prețios al domnului Constantin Cerbulescu, președintele ANPC, care în anul 2010 a emis punctul de vedere de mai jos. Atenție, OUG50 cu conținea astfel de prevederi explicite. Mai mult de atât, s-a aplicat doar 6 luni. Volksbank ar fi putut lăsa foarte bine dobânzile nemodificate însă i-a fost mai mult decât convenabil așa.
Când a pornit creditarea VBR a jucat riscant. Deși linia lor de finanțare de la banca mamă, cea în valoare de 2,1mld eur/chf, avea dobânzi variabile și expira în anul 2017, ei, lacomi și oportuniști, pentru a reuși o ascensiune spectaculoasă s-au riscat și au ofertat agresiv dobânzi fixe pe 30 de ani. Era singura lor șansă de a răzbate în piața bancară a acelui moment. Și au reușit! Într-un an au urcat de pe locul 8 pe locul 3. Au reușit o performanță de neegalat. Au fost urâți de băncile din sistem. Raiffeisen cel puțin îi ura cu patos. Erau urâți pentru dobânzile lor fixe cu ajutorul cărora urcaseră atât de rapid în top 3. Din cauza lor Raiffeisen fusese detronată.
VBR a jucat tare și imoral, au vândut credite cu dobândă fixă însă s-au acoperit cu o clauză de variabilitate la discreția lor, netransparentă și modificabilă unilateral. Adică dobânzile fixe nu erau chiar fixe. Clienții nu știau.
Cine a mai auzit de dobânzi fixe modificabile? Doar sistemul bancar românesc a putut inventa așa ceva. Desigur, sub supravegherea vigilentă a BNR. Așa cum știți, după niște ani, această clauză a fost desființată de toate instanțele, fără excepție!
Apoi au început să activeze clauza minune.
Deși euribor era pe o pantă descendentă, unor clienți cu credite în euro le-au mărit dobânzile la 2 luni de la semnarea contractului, cazul meu. Am crezut că e legal ce fac ei. În timpul ăsta ei vindeau în continuare credite cu dobânzi fixe la fel cum contractasem și eu, aceleași dobânzi cu care îi agățaseră pe vechii clienți. Ce mai conta? Pe naivi îi prinseseră în plasă! Se grăbeau avizi să mai agațe alții.
Prin 2009 i-a păcălit și le-a propus revenirea la dobânda inițială condiționându-i însă să semneze acte adiționale pe dobânzi variabile. Am picat iar în plasă. Cine credea pe vremea aceea că băncile încalcă legea? Însă începusem să-mi ridic primele semne de întrebare.
Pe cei cu credite în CHF i-a ținut în stand by, cu siguranță urma să le majoreze și lor dobânzile fixe transformându-le în variabile după bunul lor plac și după necesități dar nu au mai apucat să o facă … mișelește. Pentru că a făcut-o OUG50 pentru ei, sau mai exact ANPC…în mod”legal”. Doar era o OPORTUNITATE, nu?
În documentul de mai jos găsiți pe scurt strategia VBR de implementare a Ordonanței 50 în contractele în derulare. Veți vedea că nu au avut nicio secundă de gând să scoată comisionul de risc din contracte. Cel mai sigur și mai puțin riscant li s-a părut redenumirea acestuia în comision de administrare ceea ce s-a și întâmplat până la urmă.
Timpul și instanțele au dovedit cine a avut dreptate în războiul CLIENȚI-VBR. Din păcate, în contractele în derulare există în acest moment dobânzi variabile împlementate în mod unilateral în anul 2010.
O dobândă variabilă nu este rea, în esența ei. Însă este corectă atâta timp cât aceasta a fost alegerea clientului. Or clienții au ales VBR pentru dobânzile ei fixe. Este și imoral și ilegal să schimbi regulile în timpul jocului, în mod unilateral. Însă sistemul bancar românesc nu a avut scrupule. S-a bucurat de un profit rapid și nemeritat călcând în picioare atât legislația în vigoare cât și viețile oamenilor.
Creditarea este un business care nu se poate derula fără o componentă foarte importantă… ÎNCREDEREA. Cei doi parteneri trebuie să aibă încredere unul în celelălalt. E o condiție de bază. Dacă încrederea lipsește afacerea nu funcționează. De abia acum încep unele bănci să înțeleagă. Însă e foarte greu să reconstruiască ceea ce ani de zile au dărâmat.
Traducerea documentului o regăsiți mai jos:
CĂTRE DIRECTORAT
Ref: Implementarea OUG50/2010 privind contractele de credit pentru consumatori in derulare si conversia protofoliului de credite
Contextul:
Având în vedere următoarele:
(i) Obligaţia Băncii de a modifica respectivele contracte de credit pentru a le armoniza cu prevederile OUG nr. 50/2010 (denumită în cele ce urmează „OUG”);
(ii) Obligatia Băncii de a-i anunţa pe clienţi despre modificările impuse prin OUG;
(iii) Clarificarea dincolo de orice îndoială pentru fiecare segment al portofoliului, a tipului de dobândă percepută pentru credit, cu atenţie specială pentru credilele cu clauzele de tip II I si IV privind rata dobânzii, prin care Banca are în vedere rata dobânzii ca fiind variabilă si conform OUG situaţia lor ar trebui să fie clarificată prin intermediul măsurilor aditionale care prevăd rata dobânzii de referinţă aplicabilă, precum si marja;
(iv) Adresa ANPC nr. 1745101.04.2010 care afirmă că, în cazul creditelor cu rata dobănzii variabilă (clauzele de tip (II si IV), Banca ar trebui să specifice rata dobânzii de referinţă aplicabilă;
(v) Menţinerea profitabilităţii acestor produse pe termen mediu-lung; Banca elaborează proiectul de implementare a OUG si în acelasi timp trecerea de la vechiul portofoliu de credite conform coordonatelor descrise în prezenta aplicaţie.
1. Analiză, Constrângeri şi Presupuneri:
1.1. Prevederlle OUG
OUG nr. 50/2010 stabileste tipuri restrictive de comisioane pe care băncile le pot încasa de la consumatori cu privire la acordarea creditelor, si anume:
a. Comision de analiză a dosarului de credit (poate fi incasat doar când se acordă creditul);
b. Comision de administrare a creditului sau comision pentru administrarea contului curent;
c. Compensaţie în cazul rambursării anticipate a creditului (comision pentru rambursare anticipată) avănd următoarele iimite:
c.1 0 (zero) în cazul creditelor cu dobândă variabilă
c.2 Maxim 1% (în cazul în care perioada dintre data rambursării anticipate si scadenţa finală a creditului este mai mare de 1 an) sau maxim 0,5% (în cazul în care perioada dintre data rambursării anticipate şi scadenţa finală a creditului este de 1 an sau mai mică) pentru creditele cu dobăndă fixă;
d. Costurile de asigurare;
e. Penalitaţile (dobânda penalizatoare se va aplica doar pentru suma care reprezintă cred ituI restant);
f. Un singur comision poate fi perceput pentru serviciile furnizate de bancă, la cererea clientului;
g. Costurile pentru serviciile suplimentare solicitate în mod expres de către client şi care nu au fost prevăzute în contract şi nu au fost furnizate clienţilor la data semnării contractelor de credit, costurile care vor fi incasate pe baza unui act adiţional semnat de chent
Pe lângă taxele şi comisioaneie acceptate prin OUG, portofoliul VBR conţine şi produse care includ alte tipuri de taxe/comisioane nemenţionate în OUG:
a. Comisionul de risc
b. Comision de administrare garanţii (încasat şi în trecut sub denumire de comision de gestionare. sub formă de plată unică efectuată cel mai târziu la data semnării contractului de credit);
c. Comision de monitorizare poliţe de asigurare;
d. Comision de penalizare.
Din perspectiva VBR, o problemă semnificativă are legătură cu perceperea comisionului de risc, luand în considerare abordarea ANPC că
(i) Banca ar trebui să inceteze să perceapă alte comisioane în afară de cele mentionate în mod explicit în OUG 50/2010 (din data de 21 iunie 2010) chiar si pentru contractele de credit în derulare şi că
(ii) pentru contractele de credit în derulare, Banca nu ar trebui să perceapă alte comisioane permise prin OUG, dacă aceste comisioane nu au fost prevăzute iniţial in contractul de credit.
1.2. Consideraţii legale referitoare la OUG — aplicabilitate privind comisionul de risc
Avănd în vedere cele de mai sus, Departamentului Juridic i s-a cerut să îşi prezinte punctul de vedere cu privire la posibilitatea Băncii de a menţine costul aferent comisionului de risc prin investigarea a trei măsuri posibile:
1. Pentru creditele cu dobândă fixă, să redenumească/transforme comisionul de risc într-un comision de administrare a creditului şi să îl definească în consecinţă, deşi menţinerea referinţei are legătură cu definirea pentru administrarea, de către bancă. a riscurilor aferente creditelor:
2. Pentru creditele cu dobândă variabilă, să elimine comisionul de risc şi să adauge costul aferent ca marjă a riscului in afară de marja dobânzii (de ex.: dobânda percepută va avea următoarea structură: Euribor/Libor/Robor + marja dobănzii + marja riscului);
3. Să transforme/redenumească respectivul comision de risc în comision de administrare pentru toate tipurile de credite cu dobândă fixă sau variabilă, având in vedere că şi costul de administrare a riscurilor face parte din costul de administrare a creditului.
Astfel, având în vedere că:
OUG implementează Directiva UE nr.48, care se aplică doar pentru contractele de credit pentru consumatori în valoare de maxim 75.000 euro şi prevede in principal pentru creditele ipotecare si contractete in derulare că acestea ar trebui scutite de aplicarea prevederilor ordonantei.
Scopul declarat al OUG, adică
(i) încurajarea consumatorilor să aleagă cele mai bune servicii financiare disponibile;
(ii) să schimbe furnizorul de servicii financiare cu costuri mai mici contractate; precum şi
(iii) să creeze condiţile pentru reînceperea activităţii de credit, asigurând în acelasi timp solvabilitatea creditorilor, precum si a debitorilor;
OUG nu contine nicio prevedere referitoare la regimul aplicabil comisioanelor percepute pentru contractele de credit semnate în trecut, ci prevede pur şi simplu că Banca are la dispoziţie o perioadă de 90 de zile ,.pentru modificarea contractelor în derulare pentru a le armoniza cu prevederile sale“; în conformitate cu principiile constituţionale leqea se aplică doar pentru viitor, nu şi pentru trecut;
Modificările care vor fi efectuate de către Bănci ar trebui să urmeze principiile Directivei UE nr. 48, precum şi scopul declarat al emiterii OUG, întrucât această ordonanţă nu ar trebui să fie interpretată ca producând alte efecte (de ex.: anularea obligaţfilor asumate in mod legal şi liber de către părţi la data semnării contractelor de credit).
Din această perspectivă şi având în vedere faptul că:
– respectivul comision de risc a fost asumat de ambele părţi în mod legal şi liber la datele de încheiere a contractelor de credit;
– respectivul comision de risc, sub formă de cost contractual, a fost stabilit astfel încât să acopere costul riscurilor bancare, a fost inclus şi în activitatea de gestionare a riscurilor de credit.
Banca a acordat creditere pe baza unei structuri definite a costurilor pentru a-şi asigura profitul (acţionând în conformitate cu principiile aplicabile pentru persoanele juridice) precum şi solvabilitatea, intrucăt anuiarea tuturor celorlalte costuri In afară de rata dobânzii, ar avea efect contrar asupra acestor principii; In cazul în care costul riscurilor ar fi prezentat drept marjă. este cel mai probabil pentru clienţi/ANPC să perceapă această schimbare ca o modificare a ratei dobânzii, interzisă în mod special conform OUG şi celorlalte regulamente aplicabile în domeniul protecţiei consumatorului cu privire la serviciile financiare (adică marja trebuie fixată pe întreaga durată a contractului, intrucăt valoarea dobânzii percepute nu poate fi majorată); din motive de consecvenţă, aceeasi soluţie ar trebui aplicată şi pentru contractele de credit în derulare cu dobândă fixă sau variabilă;
Cea mai putin riscantă soluţie ar fi aceea de redenumire a comisionului de risc (costul de administrare a riscurilor) ca un comision de administrare (costul de administrare a creditului) pentru toate tipurile de credite cu dobăndă fixă sau variabilă, care nu au nici un impact asupra clienţilor din perspectiva costurilor.
Cu toate acestea,
· există un anumit grad de risc generat de posibilitatea ca acel comision de gestionare anterior — mentionat în condiţiile speciale ale contractelor de credit, dar fără corespondent în cadrul condiţiălor generale coroborat cu definiţia comisionului de administrare — menţionat în condiţiile generaie ale contractelor de credit, dar neavând niciun corespondent în cadrul condiţiilor speciale să fie interpretat greşit în sensul că respectivul comision de gestionare reprezintă de fapt comisionul de administrare care a fost datorat si încasat de bancă la datele prevăzute în contractele de credit:
· având în vedere acest aspect, după cum se arată in practică, obligaţia băncilor de a modifica respectivele contracte în derulare pentru a respecta prevederile sale, este interpretată în realitate de către ANPC astfel încât să impună băncilor anularea din contractele de credit în derulare a oricăror şi a tuturor costurilor care nu fac parte din categoriile celor menţionate la punctul 1.1 de mai sus, recomandăm in principal ca implementarea opţiunii de redenumire a comisionului de risc ca fiind comisionul de administrare a creditului pentru toate tipurile de credite, indiferent dacă sunt cu dobândă fixă sau variabilă, să se realizeze pe baza discuţiilor cu ANPC. În caz contrar, riscul ca banca să fie expusă la amenzi constante şi acţiuni in justiţie, este ridicat.
Luănd în considerare impactui acestei decizii şi situaţia generală, prin natura sa, implementarea acestei soluţii se va afla sub rezerva obţinerii unei opinii legale independente asupra documentelor aferente proiectului, adresate unei firme individuale de avocatură, aşa curn este prevăzut în solicitarea transmisă Directoratului nr. 13.37/15.07.2010.
Impactul estimat asupra venitului băncii la data scadenţei întregului portofoliu în cazul în care comisionul de risc va fi eliminat din contractele actuale, este prezentat în Anexa 6.
Descrierea soluţiilor propuse pentru Conversia Contractelor şi Portofoliilor de Credite
Pentru implementarea prevederilor OUG:
a) banca va respecta principiile prevăzute in Anexa 1 „Armonizarea structurii existente a costurilor cu prevederile din OUG nr.50″.
b) banca va trimite scrisori de notificare prin poştă ca recomandate, cu confirmare de primire la clienţii care au credite pentru a-i informa in mod corespunzător despre modificările impuse conform OUG. Notificările vor fi redactate separat pentru fiecare monedă a creditului şi vor contine informaţii generale despre modificările impuse prin OUG pentru creditele cu clauze de tip I si II cu privire la dobândă, precum si pentru creditele cu clauze de tip III si IV cu privire la dobândă. Pentru creditele aflate în proces de executare silită (înregistrate în sistem Ia data de 31 iulie 2010), nu se va trimite nicio scrisoare de notificare.
c) Pentru creditele cu clauze de tip III şi IV privind rata dobânzii, ai căror beneficiari nu au semnat un act aditional prin care trecerea la dobănda Euribor s-a efectuat în perioada octombrie 2009 — mai 2010 (conform hotărărilor relevante ale Directoratului) clauza Ratei Dobânzii Actuale va fi modificată astfel incăt rata dobănzii să fie calculată ca: Libor/Euribor 3L CHF + marja.
Marja va fi determinată pe baza formulei: „Rata prevăzută în art.3 litera a) din Conditiile Speciale din Contractele de Credit — Libor/Euribor 3L CHF valabilă pentru data de 21.06.2010 (data la care OUG nr. 50/2010 a intrat In vigoare)” Ia care se va aplica o reducere de 50 bps. (puncte de bază).
d) pentru creditele ai căror beneficiari au semnat un act aditional prin care trecerea la dobânda Euribor 3L s-a realizat în perioada octombrie 2009 — martie 2010 (conform hotărărilor relevante ale Directoratului), pe baza opiniei legale care va fi oferită de o firmă de avocatură externă, o nouă solicitare va fi supusă aprobării Directoratului.
e) Având în vedere (i) scadentele individuale ale creditelor si (ii) faptul că orice modificare cu privire la costuri si la calcularea costurilor se poate aplica doar la datele scadente, pentru a evita depăsirea pericadei limitate de 90 de zile pentru armonizarea contractelor de credit existente cu prevederile OUG, noua structură a costurilor si toate celelalte modificări impuse vor fi efectuate pentru fiecare credit la prima dată scadentă după 18.08.2010. in cazul în care cfienţii nu răspund în termen de 15 zile de la primirea Notificării sau refuză să semneze •orice fel de act aditional, în funcţie de data scadentă, dar cel mai târziu la data de 20.09.2010 se va avea în vedere acceptarea pasivă a noii structuri a costurilor si în consecintă, contractele de credit vor fi considerate modificate.
f) Pentru clientii care nu intentionează să încheie un act aditional cu Banca, există riscul ca ANPC sau clienţii să invoce nulitatea si astfel lipsa de efecte a acestor schimbări si in acest caz, lăsând la o parte amenzile pe care ANPC le poate impune, autoritatea de control are dreptul, conform OUG, si să impună Băncii (i) suspendarea activităţii de creditare până la îndeplinirea cerintelor legale silsau (ii) obligatia de a asigura conformitatea tuturor contractelor de credit similare cu prevederile legale în vigoare, In termen de 90 de zile.
In cazul clienţilor care refuză să încheie un act adiţional care să reflecte schimbările mentionate în notificare, dar care vor fi de acord să semneze un act aditional pe baza solutiei alternative (oferte), riscul menţionat la punctul f) ar trebui diminuat intr-o anumită măsură, considerând că acestuia/acesteia i se va acorda o perioadă de 15 zile de la renegociere pentru a analiza oferta băncii, dacă: la incheierea perioadei de 15 zile clientul semnează actul aditional sau dientul semnează actul aditional imediat după primirea ofertei care prevede în mod special că acesta renuntă la perioada de 15 zile.
h) Modificările indicate în actul adiţional vor fi implementate la prima dată scadentă după expirarea termenului de 30 de zile de la prezentarea de către Bancă la client a ofertei de renegociere menționată la litera g) de mai sus
i) in cazul în care clientii vor reclama sau vor dezaproba notificarea, Banca va avea Soluţii altemative pentru discuţii cu clienții (oferte) prezentate în Anexa nr. 3.
Anexele prezintă informatiile detaliate pentru creditele în tranşe înregistrate în RLS, cu un volum total al creditelor de 2.275 milioane euro.
Din motive de consecventă, aceleaşi soluţii ar trebui să se aplice (ori de câte ori este posibil) pentru toate contractele de credit în derulare. cu dobândă fixă sau variabilă in ceea ce priveşte comisioanele, oferite alternativ clienţilor, prevederi legale sau comisionul care va fi modificat sau eliminat.
Ca soluţie alternativă la implementarea OUG şi pentru trecerea multor clienti la de dobânda fixă la dobânda variabilă, imediat ce notificările în baza OUG vor fi transmise Clientilor, aceştia se vor prezenta la Bancă pentru întrebări despre cum vor fi prezentate solutiile alternative din actele aditionale (în functie de tipui de credit al fiecărui Client). Ofertele vor fi predate clientului pe baza semnării de primire (valabilă 15 zile conform prevederilor din OUG nr. 50).
Marja netă estimată (după analiza costurilor de finantare) pentru întreaga scadenţă a portofoliului de credite prin fiecare soluţie alternativă este prezentată în Anexa 5.
Consideraţiile financiare pentru „Solutiile alternative propuse pentru discuţii cu Soluţiile alternative propuse pentru discuţii cu clienţii (ofertele)” sunt elaborate pe baza următoarelor ipoteze:
(i) Costul riscului portofoliului existent este considerat in prezent ca fiind cea mai bună estimare şi va fi avut 1n vedere în cadrul analizei ca fiind forfetar pe întreaga perioadă;
(ii) Rata de referinţă aleasă este Libor/Euribor 3L pentru armonizarea cu structura liniilor de refinanţare. Prognoza indicelui de referintă până In anul 2017 este prezentată în Anexa nr. 4.
(iii) Costul de finantare estimat este cel listat de VBI de 10 ani. După această perioadă, pentru estimarea marjei nete pentru întreaga scadenţă a portofoliului de credite, costul de finantare a fost ţinut la acelaşi nivel;
(iv) Soluţia prezentată mai jos pentru menţinerea creditelor cu dobândă fixă pe perioadă determinată — până în martie 2015 pentru euro si decembrie 2017 pentru CHF se bazează pe informatiile referitoare la liniile de refinanţare prezentate de Divizia Riscuri de Piaţă şi Trezorerie şi Pieţe de Capital (vezi Anexa nr. 8).
(v) Directorii de sucursale regionale sunt responsabili cu monitorizarea numărului de acte aditionale încheiate pentru fiecare tip pentru a se asigura că se păstrează obiectivele pentru conversia portofoliului.
(vi) Se va folosi metoda „clientului misterios” pentru evaluarea activităţii Reţelei de Sucursale.
(vii) Divizia de Gestionare a Reţelei va întocmi săptămânal raportul în care descrie numărul de acte adiţionale încheiate cu clientii, impărţite pe: categorie de credit (tip I+II, III+IV), valoarea creditelor restante pentru sfărşitul lunilor anterioare, soluţia acceptată de client şi moneda şi realizarea vs. coeficientul ţintă. Acest raport va fi prezentat Directoratului săptămânal.
(viii) Pentru toate celelalte credite (creditele în tranşe înregistrate in aplicaţia Midas şi finiile de credit de tip revolving — descoperit de cont şi carduri de credit), se vor propune soluţii similare unde este cazul, cu o structură similară a costurilor. După segmentarea portofoliului, specificatiile şi soluţiile economice propuse pentru fiecare structură a costului vor fi finalizate; o nouă solicitare va fi supusă aprobării Directoratului în termen de două săptămâni.
111. Analiza SWOT
Puncte tari:
VBR oferă dienţilor săi reduceri pentru creditele cu dobăndă variabilă calculată (cu formula) de 0,5% pentru a le uşura sarcina financiară în această perioadă de criză economică. Această măsură reduce riscul de întârziere pentru categoriile de credite cărora li se aplică această măsură, precum şi pentru eventualele reclamatii din partea clientilor.
Toate soluţiile alternative (ofertele) sunt incluse într-o structură (Soluţii-cadru); nicio abordare personalizată nu va fi permisă pentru clienti (nu există situaţii excepţionale) întrucât banca nu va putea să le gestioneze având în vedere dimensiunea portofoliilor. Fluxul escaladării stabilit permite aplicarea celei mai bune soluţii.
Puncte slabe:
intrucât acesta este un proces complex care va fi gestionat cu resurse limitate şi constrangeri logistice ale reţelei, pot apărea câteva riscuri operaţionale şi legate de reputaţie.
Anumite venituri ale băncii pot fi diminuate întrucât unele comisioane datorate terţilor vor fi plătite direct de clienti şi în cazul in care acestea nu vor fi achitate, banca va plati în locul lor, Esta cazul comisionului pentru adminfstrarea garantiilor; impactul anual preconizat pentru venituri este de 3 milioane euro.
Dacă soluțiile nr. 2 și nr.3 ar fi acceptate de un număr mare de clienți marja pentru volumul contractelor de credit de la anumite sucursale poate scadea sub 4% conform prevederilor din Orientarea VBI ,,Conceptul SucursaIei – Procedura Accelerării pentru Aprobările Sucursalei/O1.10.2006.
Oportunități: Clarificarea dincolo de orice îndoiala cu privire la creditele de tip III+IV ca fiind credite cu dobândă varoabilă legată de ratele de referință Libor/Euribor/Robor 3L, portofoliul băncii va fi definit fără erori de interetare iar rata internă de rentabilitate (IRR) va fi stabilită cu acuratețe.
Riscuri:
Primirea unei opinii legale negative pe baza propunerii pentru Conversia Contractelor și Portofoliilor de Credite din partea unui birou de avocatură independent.
Primirea unei opinii negative de la ANPC pe baza prezentei hotărâri. Amenzi impuse de ANPC sau măsuri suplimentare mai severe.
Primirea unui număr mare de reclamații de la Clienți, reclamații la Banca Națională a României și procese intentate de clienti Pentru creditele de tip III+lV, deținerea soluției de clarificare a formulei dobânzii declarate nule de către instanță ( nr. 3d) și prin urmare, scrisorile de notificare transmise nu corespund prevederilor OUG nr. 50/2010.
Scurtă Descriere a propunerilor
Considerând cele de mai sus supunem aprobării dvs soluțiile propuse pentru Conversia Contractelor și Portofoliilor de Credite (descrise la punctul 2 și in anexele aferente).
Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *