Scrisoarea GCCC catre Parlamentul Romaniei privind amendamentele propuse de BNR la Legea Darii in Plata

GCCC (Grupul Clientilor cu Credite in CHF), reprezentand peste 23.000 persoane cu credite in valuta, respectiv CHF dar si EUR si USD, va trimitem prezenta adresa prin care va solicitam sa promulgati in forma actuala Legea Darii in Plata, cu amendamentele propuse de initiatori, si sa respingeti in bloc toate propunerile BNR pentru motivul ca BNR doreste modificarea completa a legii, pentru a o face inaplicabila, si nu doar reformularea mai clara a unor termeni, asa cum a fost solicitarea Presedintelui Romaniei.

BNR dovedeste lipsa de buna credinta, declarand public sustinerea acestei legi, dar depune in acelasi timp amendamente pentru ca Legea sa NU se aplice si contractelor in derulare!

Amendamentele initiatorilor (ex: folosirea sintagmei de “Consumator”), sunt suficiente pentru a raspunde solicitarilor Presedintelui Romaniei. Se elimina din domeniul ei de aplicare profesionistii – dezvoltatorii imobiliari pe Persoana Fizica.

Prin amendamentele propuse, BNR urmareste:

  • sa restranga la minimum numarul consumatorilor carora li s-ar aplica legea
  • sa includa in lege paragrafe care ar duce la inutilitatea aplicarii ei sau la discriminari si noi abuzuri din partea institutiilor bancare (capcanele sunt bine gandite, unele par nevinovate, altele sunt ingropate la sfarsitul textului de 24 de pagini, intre paragrafe care se repeta chiar si de 10 ori).
  • BNR disimuleaza scopul real al amendamentelor, nerecunoscand ca de fapt acestea ar face complet inutila toata Legea Darii in Plata. BNR nu demonstreaza buna credinta si arata lipsa de respect fata de legislativ, pe care incearca sa-l induca in eroare cu amendamentele formulate de fapt impotriva consumatorilor.
  • lipsa de respect a BNR se manifesta si fata de populatie in general, si in special fata de imprumutatii care in ultimii 7-10 ani au fost abuzati de banci prin rate marite nejustificat si nelegal asa cum s-a demonstrat in instanta dar si prin lobby impotriva legii insolventei personale. BNR dovedeste ca intelege sa sprijine direct bancile romanesti cu actionariat strain, in dauna consumatorilor romani, chiar si atunci cand bancile incalca legea, facand intens lobby favorabil acestora, aspecte care nu corespund unei pozitii rationale si echilibrate specifice unei banci centrale.

Intentia majoritatii  consumatorilor (aprox 90% din cazuri conform unui sondaj GCCC) este sa continue relatia contractuala cu banca si sa NU dea in plata bunul ipotecat ci sa negocieze o echilibrare a costurilor si riscurilor din contractele de credit garantate cu ipoteca, echilibrare refuzata in ultimii 7-10 ani de banci. In acest timp consumatorii au platit rate majorate abuziv – asa cum s-a demonstrat in instanta in procesele colective castigate definitiv si irevocabil (ANPC vs  OTP,  impotriva BCR si Volksbank de grupuri de clienti) cat si in procese individuale impotriva majoritatii bancilor. Restul de 10% dintre consumatori sunt persoane care oricum ar fi in insolventa, practic, Legea Darii in Plata este o forma de insolventa simpla, rapida, cu acelasi efect si cu costuri mult mai mici (avocati, tribunale etc.) atat pentru consumatori cat si pentru institutiile bancare. Aceasta lege se remarca prin simplitate si functionalitate, fiind o premiera in domeniul birocratiei bancare.

Amendamentul propus de BNRMotivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Art.11 alin.1 “În vederea echilibrării riscurilor izvorând din contractul de credit, precum şi având în vedere devalorizarea bunurilor imobile, prezenta lege se aplică contractelor încheiate după data publicării acesteia în Monitorul Oficial.”

Scopul Real Ascuns al BNR: sa elimine aplicabilitatea legii, facand-o inutila. Legea devine inaplicabila exact in cazurile in care ar fi necesara pentru impartirea riscului. Acest amendament ar conduce la lipsirea de drepturi a unei importante categorii de cetateni si ar insemna totodata amnistierea sistemului bancar pentru creditarea iresponsabila din trecut.

Scopul Legii este de protejare a consumatorilor si acesta poate fi indeplinit doar prin aplicarea pentru toate contractele aflate in derulare. Cei mai abuzati si indreptatiti sa fie protejati sunt tocmai consumatorii care platesc de 7-10 ani rate si dobanzi majorate abuziv.
Consumatorii au platit de cele mai multe ori  intre 20 si 35% avans din suma, au achitat in ultimii 7-10 ani ratele aferente creditelor, in mare parte dobanda (adica au platit jumatate sau o treime din perioada creditului).Darea in plata este o masura echitabila in corelare cu cele expuse anterior..Aplicarea acestei legi pentru contractele in derulare este scopul principal si motivul pentru care a fost initiata, legea fiind una economica si care echilibreaza relatia client-banca. 

 

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Art.11 alin.2 “Prin excepție de la art.1 și art.3, nu fac obiectul prezentei legi contractele de credit prin care consumatorul beneficiază de un produs financiar mai avantajos decât produsele similare existente în oferta creditorului la acea dată și, în aceste condiții, consumatorul renunță, printr-o declarație notarială, la dreptul de a stinge creanța și accesoriile acesteia izvorâte din contractul de credit, prin procedura dării în plată prevăzută de prezenta lege.”

Scopul Real Ascuns al BNR:. Sa nu se aplice Legea DiP daca consumatorul  beneficiază de un produs financiar mai avantajos decât produsele similare existente în oferta creditorului LA ACEA DATĂ.

Mecanism: Exemplu: Daca consumatorul avea de dobanda 7% in 2007, Banca ii va oferi in 2016 o dobanda usor mai buna, de forma, d.ex. 6.8% (poate sa faca unilateral acest lucru, nefiind nevoie de semnatura consumatorului d.ex.), consumatorul nemaincadrandu-se in Lege.

Mecanismul actual din lege este cel mai bun tocmai prin faptul ca echilibreaza puterea de negociere si ofera libertate partilor sa ajunga la o intelegere mutual benefica, consumatorul urmand sa decida daca “oferta mai buna” a bancii este cu adevarat avantajoasa si doreste s-o accepte sau nu.

Trebuie notat ca toti consumatorii care au luat credite in anii 2006-2008 sunt consumatori CAPTIVI in contracte, cu dobanzi de pana la 12%, cu mult peste dobanzile din prezent de 4-5%, si in imposibilitatea de a  refinanta la o dobanda mai mica, din cauza scaderii valorii garantiilor ipotecare, cat si a inaspririi conditiilor de creditare (rata de maxim 40% din venituri).
Astfel, dupa ce ca au platit preturi speculative pentru proprietatile cumparate, debitorii cei mai vulnerabili platesc si dobanzi duble sau chiar triple fata de situatia actuala, aspect ce va fi corectat in urma aplicarii acestei legi, stimuland si permitand negocierea libera,  negocierea fiind un element cheie intr-o economie de piata si competitie libera.

Este un amendament care genereaza abuzuri viitoare, deoarece banca poate utilizeze o practica abuziva oferind  clientului (chiar unilateral) o reducere de dobanda pe termen limitat (pana la semnarea actului aditional).

 

 

 

 

 

 

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Urmatoarele articole: Art1, alin2; Art. 4, lit b.; Art. 5 , alin 1; Art 8, alin 1

Art.1 alin.2 “Prezenta lege reglementează dreptul consumatorului de a stinge integral creanţa şi accesoriile sale, izvorând dintr-un contract de credit garantat cu ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință, prin transmiterea către creditor a dreptului de proprietate asupra acestui bun ipotecat în favoarea creditorului, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.”

Art.4 lit. b “între părţi s-a încheiat un contract de credit a cărui valoare la momentul acordării nu depășea echivalentul în lei a 150.000 EUR, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință;”

Art.5 alin.1 “În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului/imobilelor în vederea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință, împreună cu o declarație pe proprie răspundere că nu a mai inițiat această procedură pentru acest contract de credit, menționând îndeplinirea condiţiilor reglementate la art.4.”

Art.8 alin.1 “În situaţia în care creditorul nu se conformează dispoziţiilor prevăzute de prezenta lege, consumatorul poate cere instanţei să pronunţe o hotărâre prin care să se constate stingerea obligaţiilor născute din contractul de credit garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință şi să transmită dreptul de proprietate asupra acestuia către creditor.”

Pentru articolele urmatoare: Art1, alin2; Art. 4, lit b; Art. 5 , alin 1; Art 8, alin 1, facem precizarile de mai jos.

Scopul BNR: Restrangerea aplicabilitatii Legii doar la creditele garantate prin ipotecă asupra unui bun imobil cu DESTINAȚIE DE LOCUINȚĂ

Legea trebuie sa se aplice fara discriminari tuturor consumatorilor, indiferent de tipul garantiei ipotecare, pentru urmatoarele motive:

  • Situatia in fapt este complexa, creditele cu ipoteca sunt credite “de nevoi personale”, dar si credite in care ipoteca reprezinta un teren.
  • Majoritatea consumatorilor au fost abuzati de banci prin dobanzi marite si/sau comisioane necuvenite, fara ca banca sa ofere in schimb o contraprestatie, de multe ori prin modificarea unilaterala a conventiei de credit. Au fost abuzati si consumatorii cu credite mari, si cei cu credite mici, si cei cu terenuri, fiind necesara o reechilibrare a costurilor in toate contractele de creditare.
  • Prevederea este oricum inutila si va genera litigii: inclusiv un teren poate fi “locuit” cu/fara autorizatie, aspect care este tehnic, legal si practic posibil , iar orice apartament poate deveni oricum usor locuinta persoanei respective si se vor naste litigii care vor amana aplicarea legii, practic banca se va opune de fiecara data pe aceste motive, iar legea va deveni nefunctionala pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive – timp de cativa ani.

Daca in cadrul unei negocieri cu banca  consumatorul renunta la o prima initiativa de dare in plata, consumatorul nu trebuie limitat sa apeleze ulterior la aceasta lege.

Acest lucru este si in dezavantajul creditorului (al bancii), pentru ca un consumator va fi mai putin tentat sa accepte o oferta de negociere  a bancii daca astfel renunta la a beneficia in viitor de Legea Darii in Plata.
Prin aceasta limitare, in  cazul in care imprumutatul are doua credite garantate cu ipoteca, el va putea initia procedura darii in plata doar pentru unul din credite. O discriminare ce face aceasta lege inutila in situatia mentionata.

Amendamentul limiteaza dreptul consumatorului de a solicita darea in plata, banca revenind la practici abuzive dupa prima renuntare la darea in plata din partea consumatorului, stiind ca a doua initiere nu se mai poate face.

 

 

 

 

 

 

 

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Art.4 alin.3 “Prin excepție de la alin. 2, consumatorul care a încheiat 2 contracte de credit cu același creditor, garantate cu ipotecă de rang I, respectiv de rang II, asupra unuia sau mai multor bunuri imobile cu destinație de locuință, poate iniția procedura dării în plată referitoare la acel/acele imobil(e) numai pentru un singur credit (cel mai mare).”

Scopul real ascuns al BNR:: Limitarea la o singura procedura de dare in plata in cazul a 2 credite garantate cu acelasi imobil ipotecat cu ipoteca de rang 1 si 2

Consumatorul trebuie sa poata beneficia de stergerea creantei pentru toate debitele garantate cu ACELASI imobil.
Daca banca a apreciat ca garantia ipotecara este suficienta pentru 2 ipoteci, iar consumatorul a platit timp de 8 ani ratele, consideram ca este echitabila procedura Darii in Plata pentru ambele credite, altfel Legea nu va fi aplicabila in aceste cazuri. Este un amendament care discrimineaza si obliga imprumutatul sa continue plata unui credit fara a mai avea dreptul asupra bunului ipotecat.  Clientul plateste astfel bancii sume necuvenite, intr-un contract de credit ce ramane fara obiectul garantiei. Practic, banca poate continua practica abuziva (de ex, de a mari dobanda la creditul ramas) pentru a-si recupera restul de datorie la creditul ce a facut obiectul darii in plata. 
Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Art.4 alin.2 “în situaţia în care executarea obligaţiilor asumate prin contractul de credit a fost garantată cu două sau mai multe bunuri imobile, în vederea aplicării procedurii prevăzute de prezenta lege, consumatorul are obligația să ofere în plată toate bunurile ipotecate în favoarea creditorului. În cazul în care unul sau mai multe bunurile imobile ipotecate nu sunt în proprietatea exclusivă a titularului contractului de credit garantat cu ipotecă, este necesar acceptul coproprietarului/proprietarului/bunului ipotecat, exprimat în formă autentică. Prevederile prezentei legi nu se aplică creditelor ipotecare în situația în care garanțiile aferente acestora și constituite asupra unor bunuri imobiliare fac obiectul unui concurs de ipoteci.”

Scopul Real Ascuns al BNR:  Sa elimine aplicabilitatea legii, profitand de eventuale neintelegeri dintre consumator si garantul sau ipotecar, sau cand sunt mai multe ipoteci pe acelasi imobil.

Garantul imobiliar si-a dat deja acordul pentru garantie, nu este necesar un nou acord.

Concursul de ipoteci a fost o practica agreata de banci la acordarea creditului si este abuziva introducerea unui amendament care este in defavoarea consumatorului. Bancile au avut cunostinta de aceasta practica la momentul acordarii creditelor, motiv pentru care isi vor asuma si consecinta legii darii in plata la momentul aplicarii ei.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Art.4 lit. f “obligațiile lunare de plată către creditor, aferente contractului de credit pentru care se solicită darea în plată, raportate la veniturile nete ale consumatorului împreună cu veniturile codebitorilor, depășesc 65%;”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Introducand un prag vor fi eliminati dintre consumatorii beneficiari ai legii tocmai cei mai vulnerabili, respectiv bugetarii cu venituri mici, dar nu “suficient de mici”.  De asemenea, o echilibrare a riscului si costurilor este necesara in cazul tuturor consumatorilor.  90% dintre acestia nu doresc sa renunte la casa, ci doar sa negocieze un cost corect si echilibrat cu banca, posibilitate pe care ar trebui s-o aiba toti consumatorii. De asemenea, pot fi cazuri in care apar costuri suplimentare neprevazute, familii cu persoane bolnave cronic, familii cu multi copii, familii care aleg  sa ia in intretinere alte persoane (bunici care nu mai pot munci sau au boli grave). Prin acest amendament se incalca dreptul la libertate si viata, consumatorul fiind obligat sa nu apeleze la aceasta lege, chiar daca o mare parte din veniturile ramase le foloseste in scopul personal, dar pentru sustinerea vietii familiei.

Banca hotărăște în numele consumatorului dacă acesta își permite sau nu rata respectivă, ceea ce nu este corect și moral!

De ex., din venituri cumulate de 2100 RON/luna, o rata de 1300 RON este considerata acceptabila de BNR. Suma de 800 RON/luna (26 RON/zi sau 6 RON/persoana/zi) pentru o familie cu 2 parinti si 2 copii, suma alocata pentru intretinere, mancare, haine etc. nu este suficienta (mai ales in zonele urbane). In cazul prezentat, rata initiala putea sa fie de 600 de lei/luna.

Daca se accepta amendamentul, bancile vor contesta in instanta nivelul veniturilor, perioada pe care se estimeaza veniturile, si se va ajunge in instanta pentru fiecare “Dare in Plata”.

Art.4 lit. e “bunul nu este degradat într-o măsură ce nu ține de utilizarea normală a acestuia, nu este închiriat și este liber de sarcini, cu excepția ipotecii constituite în favoarea creditorului.”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Amendamentul este neconstitutional, limitand dreptul de folosinta al proprietatii, inchirierea.

Articolul este oricum fara aplicabilitate practica, inchirierea putand fi reziliata de consumator inaintea apelarii la darea in plata.

Articolul ar ingreuna procedura, tocmai in unele cazuri unde Legea DiP ar fi necesara.

De multe ori consumatorul a fost obligat sa inchirieze bunul ipotecat tocmai pentru a putea plati rata, mutandu-se in alt imobil ce presupune costuri mai mici de intretinere .

Degradarea bunului este un aspect ce necesita expertiza tehnica si este un pretext care sa justifice o opozitie a bancilor la fiecare “dare in plata”. In plus, expertiza ar putea fi impusa de banca si solutionata in favoarea bancii, tinand cont ca la acordarea creditului nu a fost facuta o astfel de analiza a imobilului. Banca poate considera deci „degradare” orice modificare facuta de consumator (de ex, construirea unui balcon).

Degradarea poate sa apara si in urma unor evenimente independente de consumator (explozia unei butelii sau degradari ale unei constructii alaturate etc) fapt ce va duce la imposibilitatea aplicarii legii desi intentia nu apartine consumatorului.

Toate contractele de credit cu ipoteca „beneficiaza” de asigurare obligatorie, asigurare incheiata in majoritatea cazurilor cu companii recomandate/agreate de banca.

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Art.4 lit.d “bunul imobil ipotecat este locuit de către consumator/codebitor și/sau de către rude de până la gradul II;”

 

 

 

O limitare arbitrara care schimba unul din scopurile legii si anume acela de a echilibra costul si riscul asumat de debitor in contractele de credit garantate cu ipoteca.

Prevederea este oricum inutila, consumatorul se poate muta de forma in imobilul ipotecat o perioada de timp, iar prevederea va genera procese. nclusiv un “teren” poate fi “locuit” daca contine o constructie  cu/fara autorizatie, procedura s-ar complica fara sens si fara sa fie in beneficiul final al creditorului.

Art.4 lit.c consumatorul/codebitorul a solicitat în prealabil refinanțarea sau restructurarea creditului;”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Restructurarea sau reeșalonarea creditelor este de fapt, in accepțiunea băncii, doar o rostogolire a datoriei si nu o reducere efectivă a poverii. Acest argument este doar un motiv de a încasa niște bani în plus 1-2-3 ani, fara a exista un ajutor concret care sa se materializeze prin reducerea poverii consumatorului.

Mai mult, după expirarea perioadei de reeșalonare, dobanda creste (implicit si rata lunara)  în majoritatea cazurilor! Exista cazuri de extindere nerealista a perioadei creditului (ex concret, credit pana in 2104).

Deasemenea, băncile cer garanții suplimentare pentru aprobarea reeșalonarii iar actele aditionale semnate sunt pline de noi clauze abuzive! Deci un astfel de amendament lasă noi portițe băncii pentru a nu accepta darea în plată!

Articol extrem de periculos daca se voteaza si amendamentul 11.2 propus de BNR – daca banca ofera o dobanda cu 0.1% mai buna decat cea initiala, atunci Legea nu se mai aplica nimanui, nu mai are nicio functionalitate.  Consumatorul nu are niciun beneficiu real, o reducere de 0.1% este doar de forma.

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Art.4 lit. b “între părţi s-a încheiat un contract de credit a cărui valoare la momentul acordării nu depășea echivalentul în lei a 150.000 EUR, sumă calculată la cursul de schimb publicat de către Banca Națională a României în ziua încheierii contractului de credit, garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință;”

Limitarea valorii creditului la 150.000 EUR

Scopul ascuns urmarit de BNR: Legea sa discrimineze, sa nu mai fie constitutionala si sa devina inaplicabila.

Nu vorbim de un venit de 150.000 EUR, ci de o DATORIE. A cataloga consumatorii in functie de datorii sau venituri este o discriminare. Acest amendament nu este constitutional si discrimineaza consumatorii pe baza unui criteriu subiectiv, impus de BNR fara niciun argument economic.

Introducerea unui plafon in functie de cursul de schimb valutar, este o alta discriminare tinand cont ca acest curs este fluctuant si fiecare banca practica un alt curs decat cel al BNR. Toate creditele au fost acordate la valoarea cursului bancii respective, nu a cursului oficial al BNR.

De asemenea s-ar elimina scopul legii de echilibrare a costurilor si riscurilor asumate de parti.

 

 

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Art. 21. În înțelesul prezentei legi, termenii și expresiile de mai jos, au următoarele semnificații:

g) contract de credit – contract de credit ipotecar pentru investiții imobiliare în înțelesul Legii nr.190/1999 privind creditul ipotecar pentru investiţii imobiliare.”

Scopul ascuns al BNR: Sa elimine aplicabilitatea legii pentru contractele de creditare in care garantia ipotecara e alta decat cea pentru care “s-a acordat creditul” si toate creditele de nevoi personale cu ipoteca.

 

 

 

Folosirea unei definitii din alta lege ascunde intr-un mod aparent nevinovat o capcana periculoasa  intinsa de BNR legislativului.

Asttfel, daca ipoteca este pe alt imobil, Legea DiP nu s-ar mai aplica. La fel pentru creditele de “Nevoi personale cu ipoteca” nu s-ar mai aplica – banca putand argumenta ca daca 5% din suma s-a folosit “pentru alt scop”(d.ex. cumparat mobila pentru casa) atunci nu se incadreaza in Lege.

Redam Definitia din Legea nr.190/1999

(1) Creditul ipotecar pentru investitii imobiliare va fi garantat prin ipoteci sau privilegii, astfel cum sunt definite la art. 1.737 din Codul civil, asupra imobilului – teren sau constructii – pentru care se acorda creditul.

Majoritatea creditelor de nevoi personale au fost folosite pentru constructia, reabilitarea sau imbunatatirea unei locuinte.  Sunt ipotecate alte apartamente, terenuri ale familiei, rudelor sau prietenilor.
S-ar naste litigii lungi in justitie, si chiar daca doar pentru un procent de 10% din bani nu se poate proba scopul imobiliar al cheltuirii lor, poate constitui pretext de respingere a Darii in Plata.

De asemenea s-ar elimina situatii valide si corecte si unde ar fi necesara re-echilibrarea costurilor si riscurilor si protejarea consumatorului.

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul BNR este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
f) Registrul creditorilor pentru darea în plată – Registrul gestionat de către Ministerul Finanțelor Publice (sau de către Banca Națională a României) în care sunt înregistrați creditorii care au fost de acord să adere la Legea privind darea în plată a unor bunuri imobile în vederea stingerii obligațiilor asumate prin credite, în baza Notificării transmise de aceștia. Registrul este publicat pe site-ul MFP/BNR și funcționează potrivit Normelor Metodologice emise de către MFP/BNR în acest sens.

Scopul ascuns al BNR

Sa obtina in premiera optionalitatea unei legi, fapt ce intra in contradictie cu termenul de lege.

O lege nu poate fi optionala !

Legea ar fi practic facultativa, optionala pentru creditor, fara efecte.

Daca nu este o greseala neintentionata a reprezentantilor BNR inseamna ca asistam la o grava inducere in eroare cu intentia de a deturna scopul acestei legi.

Ambele cazuri demonstreaza lipsa de buna intentie si vin in sprijinul argumentelor pentru care amendamentele trebuie respinse..

 

 

 

 

 

 

 

 

Amendamentul propus de BNR Motivatia GCCC ca amendamentul este o capcana sau motivul pentru respingerea acestuia
Art.5 alin.1 “În vederea aplicării prezentei legi, consumatorul transmite creditorului, prin intermediul unui executor judecătoresc, al unui avocat sau al unui notar public, o notificare prin care îl informează că a decis să îi transmită dreptul de proprietate asupra imobilului/imobilelor în vederea stingerii datoriei izvorâte din contractul de credit garantat prin ipotecă asupra unui bun imobil cu destinație de locuință, împreună cu o declarație pe proprie răspundere că nu a mai inițiat această procedură pentru acest contract de credit, menționând îndeplinirea condiţiilor reglementate la art.4.”

Scopul real ascuns al BNR: Consumatorul sa nu mai beneficieze de Legea Darii in Plata daca in urma unei prime CERERI (deci nu in urma APLICARII procedurii, doar in urma unei cereri), consumatorul va fi convins de banca sa continue creditul. Daca in viitor apar probleme care il impiedica sa mai plateasca, nu va mai putea beneficia de lege.

Daca in cadrul unei negocieri cu banca consumatorul renunta la o prima initiativa de dare in plata, consumatorul nu trebuie limitat sa apeleze ulterior la aceasta lege. Acest lucru este si in dezavantajul creditorului (al bancii), pentru ca un consumator va fi mai putin tentat sa accepte o oferta de negociere a bancii daca astfel renunta la a beneficia in viitor de Legea Darii in Plata.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Luand in considerare toate cele expuse anterior, avem speranta ca veti aprecia argumentele noastre ca fiind valide si veti proceda la neasumarea amendamentelor exprimate de reprezentantii bancilor  BNR.

Echipa de coordonatori GCCC – Grupul Clientilor cu Credite in CHF

Distribuie articolul in retelele sociale folosind #contrabanci

2 comments

  1. BNR – ar trebui demisa conducerea acesteia deoarece prin actiunile lor dezinformeaza populatia cu scopul mentinerii profitabilitatii bancilor STRAINE la cote inacceptabile, profit facut prin clauze abuzive, practici comerciale incorecte si ilegale, pentru a saraci si indatora populatia. Niciunde in lumea civilizata nu se practica in mod legal acelasi mod de jecmanire a populatiei ca in Romania! Si ami mult aceasta jecmanire este facuta in interesul bancilor straine, cu sustinerea BNR! Este tradare nationala din partea BNR!

Comments are closed.